Casa “Doctor Aristide Karatzali” din Constanța
Proiectul a propus consolidarea și restaurarea imobilului monument istoric, regim de înălțime D+P+M - conform recomandărilor expertizei tehnice, cu păstrarea stilului arhitectural și a elementelor decorative originale și amenajarea interioară a acestuia, transformând fosta locuință unifamilială în sediu de birouri. Amenajarea
s-a făcut în volumul existent. La demisol se află spațiile tehnice - parterul și restul nivelurilor fiind destinate spațiilor de birouri și dependințelor.
Casa Doctor Aristide Karatzali - vedere fațadă principală curte
Denumirea obiectivului/ proiectului: Consolidare și restaurare locuință unifamilială, remodelare și refuncționalizare anexe, amenajare grădină și refacere împrejmuire pentru imobilul din str. Aristide Karatzali nr. 7-7A, municipiul Constanța, județul Constanța
Cod LMI CT-II-m-A-02813
Datare: 1890
Finanțator / beneficiar: Marius Bărbulescu
Proiectant general: ABRAL ART PRODUCT
Colectiv de proiectare:
Arhitectură: arh. A.I. Botez - șef proiect complex,
arh. Andrei Atanasiu - șef proiect, arh. Andrei Pâslariu, arh. Luiza Atanasiu,
arh. Geanina Dragne
Design interior: arh. Raluca Tăutu
Structură: KEIL-BAU - ing. Nicoleta Oprea, ing. Ana Maria Stăncioi
Instalații: PROSYS GRUP - ing. Cătălin Sima, ing. Cristina Leta, ing. Radu Zmadu
Diriginte de șantier: TEHNOCONSULT PROIECT - ing. Marilena Vochița Mălai
Antreprenor General: AVE TEBIA - Constantin Răclaru
Data începerii/ finalizării lucrării: 2018 / 2023
Foto: Cristian Crisbășan / Agenția PERSONA
Imobilul este compus din teren intravilan în suprafață de 897 mp. și două corpuri de construcție:
- Corp C1 - locuință cu regim de înălțime D+P+M și anexă cu regim de înălțime D+P; suprafață construită = 245 mp.
- Corp C2 - locuință cu regim de înălțime Sp+P+1E, suprafață construită = 99 mp.
Corpul de construcție C1 este compus din două volume distincte, cu regim de înălțime diferit și inegale ca valoare arhitecturală:
- Tronson A, regim de înălțime D+P+M, Sc = 177,50 mp.
- Tronson B, regim de înălțime D+P, Sc = 67,50 mp.
Descrierera lucrării
Conform L.M.I. 2015, imobilul situat la nr. 7 este datat “1890”, în vreme ce ultimul act de vânzare-cumpărare dintre actualul proprietar și cel anterior menționează că ambele construcții de pe amplasament - C1 și C2 - au fost edificate în “1906”.
Nu se cunoaște nici arhitectul, nici anul exact al edificării construcțiilor de pe amplasament.
Clădirea C1 - tronson A se înscrie din punct de vedere stilistic în arhitectura eclectică de factură academică specifică sfârșitului de sec. XIX și începutului de sec. XX. Este unul dintre monumentele reprezentative ale străzii Aristide Karatzali din orașul Constanța.
Tronsonul B a fost realizat la o dată ulterioară, cel mai probabil după încheierea Primului Război Mondial, după cum dovedește modul de articulație al acestuia cu locuința.
Nu există nicio informație cu privire la datarea corpului C2 de pe amplasament, dar este foarte plauzibil ca acesta să fi fost realizat ulterior corpului C1. Relația dintre cele două construcții și modul în care sunt dispuse în cadrul parcelei arată clar o ierarhizare: corpul C2 fiind orientat “cu fața” către C1, dar retras de la stradă, pentru a nu ocupa din spațiul generos al curții.
Atât corpul C1 (tronsoanele A și B) cât și corpul C2 au suferit schimbări sau alterări repetate și inadecvate de finisaje, compartimentări noi, transformări/închideri de goluri (în special tronsonul B), fiind abandonate în a doua jumătate a sec. al XX-lea.
Casa Aristide Karatzali - Corp C1 Tronson A - înainte de restaurare
Corp C1 – Tronson A
Proiectul a propus consolidarea și restaurarea imobilului, regim de înălțime D+P+M - conform recomandărilor expertizei tehnice, cu păstrarea stilului arhitectural și a elementelor decorative originale și amenajarea interioară a acestuia, transformând fosta locuință unifamilială în sediu de birouri.
Amenajarea s-a făcut în volumul existent. La demisol se află spațiile tehnice, parterul și restul nivelurilor fiind destinate spațiilor de birouri și dependințelor.
Finisajele interioare și ornamentele care s-au păstrat și au putut fi recuperate, în parter și demisol (medalioane din ipsos, profile și tîmplării), au fost restaurate sau refăcute conform cu originalul, după caz, în funcție de starea lor de conservare.
Finisajele și ornamentele exterioare au fost recuperate, iar acolo unde acest lucru nu a fost posibil, au fost refăcute conform modelului original, cu materiale compatibile cu cele originale, în conformitate cu statutul de monument istoric al construcției.
Învelitoarea a fost refăcută în întregime, din tablă de titan-zinc prepatinat, cu falțuri verticale, respectiv cu solzi, conform cu originalul, fără modificarea pantelor și a volumetriei originale. Toate măsurile de consolidare au respectat recomandările raportului de expertiză tehnică.
Instalațiile au fost refăcute în întregime, conform cu funcțiunea actuală.
Corp C1 - Tronsonul B - în stare precară de conservare și cu planimetrie nepotrivită cu funcțiunea actuală – a fost remodelat. Amprenta la sol nu a fost modificată.
La demisol se găsesc un spațiu tehnic și un depozit, iar parterul a fost remodelat într-o terasă exterioară. În demisol a fost amplasată o centrală termică pe gaze.
Terenul a fost sistematizat și amenajat peisager, urmărindu-se punerea în valoare a părții valoroase a imobilului: corpul C1 - tronson A.
Corpul C2 a fost remodelat ca pavilion de grădină, cu spații de depozitare.
Împrejmuirea dinspre strada Aristide Karatzali a fost reconstituită conform cu originalul, fiind realizat un acces auto nou în partea de nord- vest a parcelei.
Accesul principal pe parcelă a fost refăcut conform celui original.
Detalii fațade după restaurare
Vederi interior după restaurare
Hol principal parter, sală de ședințe, detalii uși interioare, spații demisol
Vederi scară interioară după restaurare
Vederi etaj mansardă după restaurare
Istoric
Imobilul restaurat reprezintă una dintre clădirile construite în oraş de familia Karatzali (Caraciali), comercianţi de origine greacă. Proprietarul, Aristide Karatzali (1879-1947), a fost un important medic al perioadei şi unul dintre primii intelectuali socialişti din Dobrogea care a participat la revolta din 1905 de pe vasul Potemkin. Fiul său Alexandru Karatzali (1904-1976) a susţinut în anul 1933 prima teză de doctorat din spaţiul academic francez în domeniul geneticii, realizând în decursul carierei contribuţii recunoscute pe plan internațional în aria cercetării Sindromului Down.
Imagini de epocă
Comunitatea greacă din Constanța
"Istoria dezvoltării pe calea modernității a Constanței a început după anii 1858-1860, odată cu concesionarea extinderii portului şi construirii liniei de cale ferată Cernavodă - Constanța, de către autoritățile otomane, companiei britanice Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Limited. Localitatea a devenit, prin stimularea comerțului şi a manufacturilor şi prin constituirea primelor întreprinderi industriale, populată, în deceniul următor, de o varietate fără precedent de grupuri etnice, muncitori calificați şi necalificați, atraşi de noile oportunități. Originea acestora era foarte diversă: greacă, armeană, evreiască, tătară, turcă, bulgară, rusă şi chiar engleză, germană şi italiană. Astfel, eterogenitatea populației va rămâne o constantă în evoluția modernă a oraşului, după includerea Dobrogei în componența României, ca urmare a deciziilor Congresului de Pace de la Berlin (1878).
Noile cartiere ale oraşului, aflat în proces de formare, reprezentau zone compacte de locuire ale unei etnii (greacă, tătară, evreiască, armeană, engleză), cu străzi de legătură şi artere comerciale mixte, fără a avea însă un caracter etnic exclusivist. Cartierul grecesc din Constanța a fost constituit la mijlocul secolului al XIX-lea, perioadă corespunzătoare aceluiaşi proces în al doilea oraş al Dobrogei ca număr de locuitori, Tulcea. Comunitatea elenă (greacă) a solicitat, prin intermediul Patriarhiei din Constantinopol, sultanului Abdul Aziz o autorizație în scopul construirii unei biserici. Aceasta a fost acordată în 1865 printr-un firman adresat lui Mehmet Ressim Paşa, subprefectul oraşului. În firman au fost stipulate şi dimensiunile viitorului edificiu, ce nu trebuia să depăşească în înălțime geamia. Ca urmare a acestui demers în 1868 a fost construită Biserica “Metamorphosis”. Comunitatea greacă a organizat primirea autorităților române în Constanța, pe 23 noiembrie 1878, inclusiv oficierea Te Deum-ului la Biserica Greacă. Pe măsură ce comunitatea s-a dezvoltat, în contextul noilor oportunități comerciale şi economice, au fost construite o serie de clădiri publice şi particulare: teatre (Elpis, Tranulis), cinematograf (Grand - Tranulis), şcoli (Greacă), hoteluri (Hrisicos, Embiricos, Central - Frangopol, Grand), vile (Suțu, Constantinidi), blocuri (Panopoulos, Caramillotis), case (Manicatide, Rousou, Serienescu, Laskaridis, Kyriakos, Karatzali, Pariano, Serafidis, Frangopol, Parusi). Un facsimil aflat la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Constanța indică faptul că în anul 1880 existau în oraş 1.543 de persoane de etnie greacă. În anul următor, numărul acestora a crescut la 1.604, iar în 1882 a ajuns la 1.738 de persoane. Statisticile corespunzătoare anului 1905 prezintă existența a 2.327 greci, semnificând 14,7% din populația totală şi o poziționare numerică pe locul al doilea. La începutul secolului XX oraşul îi apărea scriitorului Tudor Șoimaru ca o insulă grecească, existând “la fiecare colț de stradă o cafenea şi o magazie de cărbuni sau cereale. Toate le stăpîneau grecii şi numai ei”. Grecii autohtoni sau cei veniți din diverse zone ale Imperiului Otoman au deschis numeroase cafenele, birturi şi cârciumi, extinse deasupra falezei care domina portul.
Conform recensământului din anul 1930, din cei 60.106 locuitori ai Constanței, 3.708 erau greci, comunitatea elenă rămânând în continuare una dintre cele mai importante minorități ale oraşului, printr-un procent de circa 6,2%. Deşi ponderea era diminuată comparativ cu perioada antebelică, în contextul migrării către oraş a unui număr mai mare de români, membrii comunității elene şi-au menținut, în termeni socio-economici şi culturali, o poziție generală favorabilă.
Astfel, procentul capitalului financiar şi imobiliar deținut de către aceştia a rămas, în perioada interbelică, unul semnificativ în contextul economic şi demografic al Constanței.
În concluzie, comunitatea greacă a reprezentat unul dintre principalii factori ai modernizării oraşului şi ai stimulării activităților economice. Astfel, spectrul lor de domenii profesionale era unul foarte divers, grecii fiind comercianți, proprietari de manufacturi şi de asemenea specializîndu-se pe variate profesii liberale, unii dintre ei devenind medici, farmacişti, profesori, avocați. În plan politic grecii au reprezentat la nivel local principalele curente europene moderne: conservatorism, liberalism şi socialism”.
- Extras din “Constanţa multietnică. Istorii, case, proprietari, memorii pierdute.
Scurt istoric socio-economic şi demografic al oraşului şi al peninsulei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea”.
De Daniela Mihai, Florentina Udrea, Adriana Speteanu - Institutul Național al Patrimoniului (INP)
CONEXIUNI
ABRAL Art Product
http://www.abral.ro
Institutul Național Al Patrimoniului - Constanța multietnică
https://constantamultietnica.ro/wp-content/uploads/2021/10/constanta-multicultural.pdf
