UNRMI inițiază un proiect-pilot pentru pregătirea studenților arhitecți în activități de restaurare

Interviu cu Ing. Gabriela Carpov, președintele UNRMI

Publicat de Elena Icleanu / AGENDA Construcțiilor / 15 Aprilie 2024

Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice (UNRMI) este un ONG înființat în 1991 și are ca principal obiectiv restaurarea și conservarea patrimoniului. Din organizație fac parte persoane fizice cu profesiuni liberale (sculptori, pictori, artiști plastici, restauratori piatră, metal, lemn, arhitecți), dar și ingineri topo, structuriști, diriginți de șantier etc., cu atestare de specialist sau expert de la Ministerul Culturii și Cultelor (MCC), singurele certificări recunoscute pentru a putea interveni pe un proiect atât de delicat și complex cum este cel de restaurare. De asemenea, UNRMI are ca membri și persoane juridice, respectiv firme de arhitectură, construcții, conservare-restaurare, consolidări, măsuratori topografice și geodezice, scanări 3D, materiale de construcții, iluminat arhitectural, dar și companii de consultanță pe proiecte europene, birouri de avocatură, cu parteneri sau colaboratori atestați MCC. In total, UNRMI include peste 130 de membri, în toata țara.

Care sunt principalele realizări pe care le-ați avut în 2023 și ce obiective aveți stabilite, la nivel de organizație, în perioada următoare?

Principala realizare a anului trecut a fost că am reușit sa finalizăm proiectele finanțate din fonduri europene (prin Programul Operational Regional, POR 2013-2020), condiție absolut necesară pentru a evita penalitățile și corecțiile financiare. Trebuie amintit că majoritatea acestor proiecte au fost începute sau erau în plină desfăsurare în perioada pandemiei, când toate companiile au fost obligate să-și regândească organizarea și desfășurarea activității "din mers", în condiții speciale de restricție și siguranță a personalului angajat.

In 2023, prin votul membrilor organizației, s-a schimbat structura de membri ai comitetului director național al UNRMI și au intrat în comitet colegi tineri, cu idei noi, cu viziune despre viitor și în plină forță de muncă. Această schimbare ne-a făcut să ne gândim la un proiect pilot pe care dorim să-l începem în 2024, privind școlarizarea celor care urmează cursuri universitare cu înclinație pentru domeniul conservare-restaurare. Nu vreau să vorbesc prea mult acum despre proiect acum, ne dorim să-l începem și anul viitor când mă veți întreba, să-l pot declara ca marea realizare a anului 2024.

Nu este deloc simplu, mai ales că fiecare dintre noi muncește voluntar în organizație, în paralel cu munca de peste zi. Rămânem însă entuziaști, deoarece ceea ce ne-am propus de-a lungul timpului am realizat, chiar dacă am întâmpinat greutăți, mai multe decât anticipasem.

Pentru anul 2024 îmi place să cred că vom putea demara proiectele depuse pentru următorul exercițiu financiar POR 2021-2027, deși noua conjunctură geopolitică ar putea înclina balanța spre a se finanța alte tipuri de proiecte. Vom vedea, este marea așteptare a noastră și marea șansă pentru a salva clădiri de patrimoniu, poate ultima.

Trebuie să știți cș aceste proiecte depuse sunt finalizate pe parte de studii preliminare, proiectare pe structură și arhitecturș, acoperind costurile de studii și proiectare din sursele financiare proprii, până la acceptarea cererilor de finanțare. Unele proiecte vor fi acceptate, iar altele nu, este o competiție ce se desfășoară în fiecare exercițiu financiar.

Care sunt principalele probleme pe care le întâmpină restauratorii în desfășurarea activității?

Sunt destul de multe dificultăți pe care le întâmpinăm în acest domeniu, însă cea mai pregnantă este lipsa forței de muncă specializată. Sunt puțini specialiști și, de cele mai multe ori, sunt angajați în mai multe proiecte în același timp, în zone geografice diferite, ceea ce face dificilă buna desfășurare a proiectelor. De aici s-a născut ideea unor școlarizări de pe băncile facultății, ca să le putem dezvolta tinerilor studenți dorința de a lucra în restaurare și de a se specializa în acest domeniu.

O altă dificultate este reprezentată de lipsa de predictibilitate pe termen mediu și lung. Un proiect de restaurare - de la naștere și până la maturitate - durează, în medie, 6-7 ani, iar monitorizarea încă 3-5 ani. Cum se acoperă costurile generate de modificări legislative în acest interval de timp? Răspunsul este întotdeauna acelaăi: din resursele financiare ale investitorului. Dacă investitorul este entitate de stat, aceste costuri suplimentare le suportăm toți contribuabilii. Dacă investitorul este privat, va fi obligat să plătească dacă vrea să finalizeze proiectul, regândindu-și costul investiției. Este o misiune destul de ingrată pentru orice om de afaceri care are un plan de investiții bine definit. Acesta este și motivul pentru care un beneficiar privat se gândește de mai multe ori când este vorba să se angreneze într-un proiect de restaurare-conservare a unui imobil de patrimoniu sau aflat într-o zonă protejată.

Cum a evoluat piața de restaurări ale monumentelor istorice în ultimii doi ani și ce estimări aveți pentru 2024-2025?

Doi ani nu înseamnă mare lucru pentru un proiect de restaurare, am explicat mai sus. Daca însă vrem să vorbim despre cum a evoluat activitatea de restaurare iin ultimii doi ani (post pandemie), as spune că aceasta s-a desfășurat accelerat, deoarece presiunea de a plăti penalități pe proiectele începute a fost extrem de apăsătoare. Avem foarte multe monumente care sunt în colaps sau sunt începute și nu sunt finalizate din diferite motive. Pentru acestea s-ar impune realizarea unor proiecte de punere în siguranță. Nu avem o hartă a lor, dar știm sigur că sunt în toată țara.

Care ar fi mesajul UNRMI pentru companiile de construcții și toti cei interesați de activitățile de restaurare a monumentelor?

Rămâneți optimiști, sigur va fi greu, dar important este să fie PACE și să rămânem sănătoși. Vă așteptăm oricând în organizația noastră, dacă preocuparea noastră este și a dumneavoastră. Fiecare antreprenor este important prin ce idei dezvoltă și prin ceea ce întreprinde. Suntem cei care trăim din ceea ce dezvoltăm, nu primim nimic degeaba, pentru că altfel nu ne-am mai numi antreprenori. Imi doresc să mergem mai departe cu curaj, ca să putem depăși toate obstacolele. 

Noi, ce din UNRMI, suntem o mare familie. Suntem concentrați zilnic în proiectele noastre prin care contribuim la restaurarea-conservarea patrimoniului și ne întâlnim în această organizație care funcționeaza după un statut propriu, ca să discutăm despre munca noastră și despre problemele noastre (prea multe, din păcate).

Previous
Previous

UNESCO: Atlasul orașelor și așezărilor istorice

Next
Next

Restauratorii și constructorii își apără împreună interesele