In Memoriam: Inginer Mircea Mironescu

S-a stins de curând inginerul Mircea Mironescu.


O grea pierdere pentru comunitatea inginerilor structuriști din România, o pierdere și mai mare pentru rude, prieteni și pentru noi, cei care vom rămâne mereu familia Miro Grup.

Nu voi puncta decât pe scurt activitatea profesională a inginerului Mironescu (au făcut-o și alții); voi împărtăși însă câteva amintiri despre omul care a fost.

S-a născut la 28 martie 1934 în orașul Odobești, jud. Vrancea, iar în anul 1958 a absolvit Facultatea de Construcții Hidrotehnice din cadrul Institutului de Construcții București.

În perioada 1958-1962 a lucrat la CTEH – Constanța unde ca șef de șantier a executat o serie de lucrări de infrastructură (consolidări de maluri și alimentări cu apă) sau de construcții civile pe litoralul românesc.

În perioada 1962-1967 a lucrat ca șef de șantier la Trustul Carpați București pe Valea Prahovei, executând lucrări de reabilitare și consolidare sau realizând construcții noi de vile, hoteluri și locuințe.


În perioada 1967-1996 a lucrat ca inginer proiectant grad I, șef de proiect și șef de colectiv la unul din cele mai prestigioase institute de proiectare din țara: Institutul Carpați București, acolo, împreună cu unii dintre noi, discipolii săi, a proiectat construcții hoteliere (în Olimp, Neptun, Predeal, Miercurea Ciuc, Sibiu și București), sedii administrative (București, Focșani, Zalău), spitale și policlinici (București, Arad, Slatina Râmnicu Sărat), locuințe (București, Sinaia, Predeal), case de oaspeți (Călărași, Olănești), ambasade (Lisabona, Bonn), construcții hoteliere în Grecia.

În perioada 1980-1989 a fost coordonatorul (împreună cu prof. Alexandru Cișmigiu și cu ing. Traian Popp) al structurii de rezistență al Palatului Parlamentului.

După revoluție a proiectat, a consolidat sau a verificat construcții reprezentative cum ar fi Camera de Comerț și Industrie a României, Turnul BRD-Piața Victoriei, Hotelul Sofitel, Financial Plazza București, Sediul CEC din orașul Slobozia, pavilioanele “Chirurgie, Ortopedie, Dermatologie” din cadrul spitalului Colentina, pavilionul de boli infecțioase din cadrul spitalului Matei Balș, Biblioteca Centrala Universitara și o mare parte a construcțiilor în care funcționează complexele Carrefour din România.

Începând cu anul 1993 a fondat societatea Miro Grup, acolo unde a activat ca director general, dar și ca simplu inginer proiectant, expert tehnic sau verificator de proiecte până în ultimele clipe.


Activitatea domnului Mironescu (Miro cum îi spuneam noi) în domeniul reamenajării, reabilitării și consolidării construcțiilor Monumente Istorice este prodigioasă.
 A fost discipol al domnului profesor Alexandru Cișmigiu și împreuna cu acesta la început și mai apoi impreună cu noi (cei din familia Miro Grup care ne considerăm discipolii săi) și colaborând cu cei mai buni arhitecți atestați în domeniul Monumentelor Istorice a consolidat, reabilitat sau a oferit consultanță pentru un număr uriaș de astfel de construcții din care voi reaminti doar câteva: Hotelul Continental, Biserica Ovidenia – Odobești, Biserica Sf. Treime Drăgănești-Vlașca, Palatul Trianon, Cetatea Soroca, Mausoleele Mărăști și Mărășesti, Palatul Ghika, Vechiul Far de la Sulina, Castelul Huniade-Timișoara.


Pe lângă activitatea sa de proiectant practician, inginerul Mircea Mironescu a fost și un om de știință, publicând lucrări în reviste internaționale și din țară și participând cu articole la congrese și conferințe din țară sau din Europa (Atena, Moscova, Lisabona). Domnul ing. Mironescu este unul din autorii principali ai “Codului de proiectare pentru structuri de beton armat cu armătură rigidă - NP 033-99” și al “Metodologiei pentru evaluarea riscului și propunerile de intervenție necesare la structurile construcțiilor monumente istorice în cadrul lucrărilor de restaurare a acestora”, - M.P. 025-04.

În ultimii ani, împreună cu regretatul ing. Radu Petrovici, dar și împreună cu o serie de colaboratori din cadrul Institutului Național al Patrimoniului, a realizat propunerea pentru “Codul de evaluare și propuneri de intervenții privind construcțiile cu valoare culturală”, normativul P100-8/2018, cod în prezent aflat în avizări la Ministerul Culturii și Ministerul Dezvotării Regionale.
 Sper ca ceilalți colaboratori ai acestei impresionante și utile lucrări să aibă puterea și tăria să o ducă la bun sfârșit, astfel încât acesta să devină Normativul de proiectare referitor la construcțiile Monument Istoric de care avem atâta nevoie. 


Pe parcursul îndelungatei cariere Mircea Mironescu a fost Membru fondator AICR; director al Departamentului de Inginerie Seismică, Membru fondator AICPS; Membru în comitetul director AICPS; Membru fondator și vicepreședinte al Comisiei pentru Reducerea Riscului Seismic și membru al Comisiei de Avizare pentru Siguranță Structurală al MLPAT; Membru al Comisiei de Inginerie pentru Monumentele Istorice; Verificator tehnic atestat MLPAT; Expert tehnic atestat MLPAT; Expert tehnic atestat MCC.


De asemenea Mircea Mironescu a obținut în carieră și o serie de premii care au subliniat activitatea de excepție din domeniul proiectării lucrărilor de construcții, cum ar fi:

• Diploma de Performanță pentru lucrările de restaurare a bisericii Sf. Mucenici Gheorghe și Dumitru – Rucăr – Argeș, acordată de U.N.R.M.I. în anul 1998

• Diploma de Merit
–- pentru contribuția adusă la creșterea calității lucrărilor de construcții – acordată de Inspectoratul de stat în Construcții (2004)

• Diploma pentru Opera Omnia – acordată de Consiliul de conducere AIPSC (2004), Premiul I –– pentru lucrarea Turn BRD Piața Victoriei – acordat de Consiliul de conducere al AICPS (2005),

• Premiul Radu Agent – pentru contribuții de excepție în domeniul structurilor – acordat de fundația Radu Agent (2007)

• Premiul pentru merite deosebite în promovarea materialelor și tehnologiilor noi în construcții – acordat de AICPS și Sika Romania (2014),

• Placheta de merit – Pentru activitatea depusă în slujba promovării, salvării, conservării și restaurării Monumentelor Istorice – acordată de Muzeul Muzeul Unirii Iași (2018)

• Diploma de excelenta pentru întreaga activitate desfășurată în domeniul restaurării monumentelor istorice – acordată de UNRMI

Și acum câteva amintiri, neimportante pentru alții, de referință pentru mine.

24 decembrie 1981. Prima mea zi de lucru la Institutul de Proiectări Carpați, repartizat prin detașare de la Intreprinderea “Timpuri Noi”, în colectivul de rezistență al tovarășului Mironescu. În cea mai neagră perioadă a epocii Ceaușescu stăteam în colțul în care tocmai fusesem instalat când, deodată toți membrii colectivului scot tot felul de bunătăți din sacoșe, plus o sticla de vin și se așează la o planșetă să sărbătorească Crăciunul. Nu-mi venea sa cred ochilor, de unde venisem eu erau numai ședințe muncitorești de unde erau înfierați cu manie proletară cei care făceau pauze la muncă și nu realizau planul cincinal. Am fost poftit să fac cunoștință cu toți colegii, am stat împreuna câteva ore. În schimb a doua zi am stat aproape tot timpul cu Miro (atunci nu-mi permiteam să-i zic așa) care mi-a explicat pe îndelete ce se așteapta de la mine.


1983. Prima mea delegație în țara.
Într-o bună zi aflu cu groază că trebuie să mă duc pe un șantier la o cramă de la Vânju Mare, pentru că se solicita, într-un perete de beton armat, realizarea unui mareț gol de 25x25 cm. Domnul Mironescu a stat cu mine aproape o zi să mă dădăcească, să-mi explice cum să mă sui în tren, cum să cobor, cine va veni să mă aștepte, cum să mă comport la cramă (să nu gust din vinul cu care mă vor ademeni), cum să dau dispoziția de șantier (pe care am scris-o aproape toată de la București) și cum să mă comport ca un inginer venit de la București. Mai târziu am aflat că special am fost trimis pentru un fleac, că să știu cum să mă comport într-o situație mai complicată.

1993. Se înființează firma Miro Grup. Domnul Mironescu împreună cu ceilalți ingineri seniori din colectiv se hotărăsc să înființeze firma Miro Grup. Eram relaxat și nu prea mă interesa problema când aflu că sunt invitat sa particip la înființarea firmei, ca asociat cu părți egale. Domnul Mironescu a spus că devreme ce până atunci lucrasem peste 10 ani împreună, vom lucra împreună și în continuare.

1998. Domnul Mironescu se întoarce de la o ședintă și-mi spune că fost întrebat dacă nu ar vrea sa fie ministru sau secretar de stat al lucrărilor publice. “Și ce le-ați răspuns?” întreb eu agitat. “Cum o să accept așa ceva, noi avem de lucru…”

1998-2020. Tot timpul veneau la noi la birou, diverși specialiști dornici să colaboreze cu domnul Mironescu sau să-i ceară un sfat. De câte ori eram și eu de față eram prezentat ca omul care face firma să funcționeze și fără de care s-ar duce totul de râpă (o mare minciună, dar care mă făcea să mă simt foarte mândru de mine).

Când cei care îi cereau sfatul se prezentau cu o soluție sau un proiect necorespunzător, care dupa părerea mea trebuia refăcut în totalitate, domnul Mironescu cauta întâi părțile bune ale proiectului, și apoi, pas cu pas explica cum trebuie refăcută soluția, totul astfel făcut ca cel în cauză să nu se simtă stingherit.
 Când trebuia intermediată o soluție între doi proiectanți, indiferent de cine era vorba, domnul Mironescu avea un tact deosebit, căuta părțile bune ale fiecărei soluții, contribuia și dânsul, și reușea să pună de acord părțile într-o deplină armonie.


Ce am vrut să arăt mai sus este grija aproape părintească pe care Mironescu Mircea a arătat-o tot timpul subalternilor și colaboratorilor.
 A fost pe tot cuprinsul carierei sale, profund în gândire, conștiincios și de o mare modestie.

Pentru noi, cei care am fost și vom rămâne echipa Miro Grup (Adrian, Relu, Radu, Daniel, Mircea, Petre, Edi, Ileana și Gabi), precum și pentru toți cei care l-au cunoscut cu adevărat, dispariția Omului Mircea Mironescu este o grea pierdere.


Nu te vom uita niciodată.

- Ing. Adrian Mircea Stănescu / 2021