Foișorul de Foc se află în partea de est a zonei centrale a Bucureștiului, pe traseul uneia dintre cele două ramuri ale axei est-vest a orașului, respectiv Bulevardul Ferdinand I. Construcția edificiului a început la data de 1 iulie 1890 și a fost finalizată un an mai târziu, fiind denumită curent de bucureșteni - dată fiind utilitatea ei - “Rezervorul de la Iancu”.

*Foișorul de Foc după restaurare. Foto: ©AAHA Foto&Film*

Amplasament Piața Foișorul de Foc, Sector 2, București
Cod LMI B-II-m-B-18722

Echipa proiectului
Proiectant general CREDO DESIGN
Proiectanți arh. ing. Aurora Târșoagă, șef proiect complex, expert M.C. arh. Marko Pudar, asistent lucrare arh. Alexandru-loan Spătariu, arh. Radu Florea,
arh. stag. Alexandra Frîncu, arh. stag. Alexandru Rusete
Șef proiect structură
- conf. dr. ing. Adrian Iordăchescu, expert M.D.R.A.P.,
- ing. Mircea Mironescu, expert M.C.
- dr. ing. G. Dănilă, ing. Ligia Iordăchescu
Șef proiect instalații ing. Constantin Florea , ing. Ana Maria Biro, specialist MC (le, It, Is) și M.L.P.A. T. (It, ls), ing. Adina Jipa
Studii și cercetare de specialitate
Studiu istoric - arhitectural conf. dr. arh. Horia Moldovan, arh. ing. Aurora Târșoagă
Studiu geotehnic si geoelectric dr. ing. Mihai Mafteiu, ing. Sanda Bugiu
Restaurare piatră restaurator Alexandru Siminic, specialist M.C.
Restaurare metal restaurator Traian Postelnicu, specialist M.C.
Colaborator concept de completare/ restaurare metal - uși și cișmea - artist plastic - metalist Raul Bratu Georgescu
Verificatori/ Consultanți
- arh. losef Kovacs, verificator expert M.C.
- dr. arh. Gabriel Negoescu, verificator expert arhitectura M.T.C.T.
- ing. Mădălin Coman, verificator expert M.C.
- ing. Vlad Petrescu, verificator M.L.P.A. T., ing. loan Mareș,
- verificator expert M.C, Ing. Niculae Iordache, verificator M.L.P.A.T. (ls, It),
- ing. Cătălin Stoica, verificator M.L.P.A.T. (le)
Documentație economică ing. Liliana Rusu
Documentar fotografic Echipa CREDO DESIGN / Camil Iamandescu - AAHA Foto&Film

Colectiv de execuție
Asocierea PALEX CONSTRUCȚII INSTALAȚII - ALPHA MAX BUILD
Executanți
- ing. Alexandru Dumitru, director Palex Construcții Instalații
- ing. Octavian Bălan, șef șantier
- ing. Iulian Tătulescu, manager proiect
- ing. Răzvan Vasilescu, șef punct de lucru
- ing. lon Iordache, RTE construcții
- ing. Dimitriev Grădinescu, RTE atestat MC
- restaurator Alexandru Siminic, specialist M.C. - restaurare piatră
- restaurator Victor Olivier Săraru, specialist M.C. - conservare / restaurare metal
- artist plastic - metalist Raul Bratu Georgescu
Dirigenție de lucrări ing. Adrian Dumitru, Diriginte de șantier

Finanțare POR 2014-2020, axa 5 - îmbunătațirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului cultural și natural, Apelul de proiecte POR/2017/5/5.1/3 pentru regiunea București-Ilfov.

Istoric

Foișorul de Foc este relevant din cel puţin două puncte de vedere: pe de o parte acesta a reprezentat una dintre realizările importante întreprinse în cadrul amplului proiect de construire a reţelei de alimentare cu apă a zonei de Est a Bucureştiului şi, pe de altă parte, edificiul are o relevanţă deosebită prin funcţia pe care a îndeplinit-o în cadrul sistemului de observare, prevenire şi stingere a incendiilor din capitală, din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea şi în primii ani ai secolului al XX-lea.

În cercetarea întreprinsă nu au fost identificate date privitoare la dezbateri care să aibă în vedere abordarea estetică a arhitecturii turnului de apă. Singurele informații relevante sunt cele care privesc aspectul turnului de apă în prima și a doua variantă. Varianta executată, a doua variantă, se baza pe introducerea deasupra soclului masiv a unui schelet compus din 16 pilaști alipiți zidăriei portante. Noua formulă a generat pe de o parte o ieftinire a costurilor construcției și, pe de altă parte, o evidentă ușurare a aspectului edificiului. Astfel, ampla zonă cilindrică împărțită pe orizontală în registre, perforată de golurile dreptunghiulare ale ferestrelor, este ritmată de pilaștrii care urmează logica unui ordin colosal interpretat, la partea superioară aceștia fiind unificați prin arce în plin cintru, în timpanul astfel creat două cornișe puternice profilate.

Din punct de vedere funcțional, în forma originală, parterul construcției era ocupat de grajduri și remize pentru pompierii bucureșteni, cazarma fiind amplasată la primul etaj. La nivelul al doilea erau birourile inspectoratului serviciului apelor, în timp ce la ultimele niveluri erau amplasate “lanterna” și punctul de observație pentru supravegherea eventualelor puncte în care ar fi izbucnit incendii în capitală. În forma sa inițială, Foișorul de Foc adăpostea în zona superioară un rezervor metalic de apă, motiv pentru care scara elicoidală urca până la nivelul al treilea de unde, într-o poziție excentrică, continua o altă scară, la rândul ei elicoidală.

Inaugurarea “Foișorului de Foc - Muzeul Pompierilor Români” ca secție a Muzeului de Istorie a Bucureștiului a avut loc în data de 17 septembrie 1963. Cu acest prilej, interiorul clădirii a suferit o serie întreagă de transformări care au condus la modificări consistente ale organizării funcționale, când se renunță la rezervorul de apă. O serie de alte modificări au urmat în timpul intervențiilor întreprinse după cutremurul din 1977 - consolidări interioare și exterioare (cămășuieli, refaceri bosaje parter, reparare finisaje care suferiseră degradări).

Stadiul fizic al Foișorului de Foc înainte de demararea proiectului de restaurare

Foișorul de Foc în anul 2019 se afla într-un stadiu avansat de degradare. După lucrările de consolidare și recondiționare realizate din 1978 în urma cutremurului din 1977, clădirea nu a cunoscut niciun fel de intervenții ori de întreținere. Paramentul exterior prezenta degradări semnificativ avansate. Existau lacune ale elementelor decorative, desprinderi de tencuieli și bosaje pe toată suprafața fațadelor, fisuri și fracturi în camp. Lipsa învelitorilor și șorțurilor din tablă a permis scurgerea apelor pluviale pe suprafețe extinse și a favorizat apariția atacurilor biologice/ crustelor minerale. O parte din bosajele de tencuială din praf de piatră de la nivelul parterului s-au desprins, lăsând cărămida aparentă. Tâmplăria exterioară/ interioară prezinta urme de degradări masive datorate umidității excesive, a exfolierii vopselei de protecție, a deformării și fisurării elementelor de lemn expuse. Pardoselile interioare prezentau degradări semnificative. La nivelul cursivei de la ultimele niveluri existau fisuri masive în șape și mozaic, cauzate de deformările structurale ale clădirii survenite în urma tasărilor inegale ale terenului și de ciclul îngheț-dezgheț (pardoselile exterioare). La interior se observau degradări masive ale tencuielilor și vopsitoriilor în ulei care formau o peliculă etanșă, atmosfera interioară facilitând apariția condensului, necorespunzătoare exponatelor muzeului. Scara interioară, în colimason, se afla într-o stare relativ bună, degradări vizibile fiind la straturile succesive de vopsitorie aplicate.
Mijloacele de expunere muzeală erau depășite tehnologic și în unele cazuri chiar improvizații inestetice care nu contribuiau la punerea în valoare a obiectelor expoziționale. Incinta aferentă monumentului istoric era amenajată precar, aleile și spațiile verzi fiind o improvizație pe care se aflau băncuțe, coșuri de gunoi. Incinta spațiului exterior aferent Foișorului era folosită necorespunzător de către comunitatea locală. Cauzele și factorii ce au determinat degradarea imobilului au fost multiple: trecerea timpului, umiditatea din infiltrații, acțiunea seismelor, reparații necorespunzătoare, detalii nerezolvate la nivelul sistematizării veticale exterioare, actiunea antropică (acțiunea umană) și lipsa de întreținere.

Foișorul de Foc înainte de restaurare. Foto: ©AAHA Foto&Film 2021

Proiectul de restaurare, consolidare și modernizare a Foișorului de Foc
- sediul Muzeului Național al Pompierilor

Proiectul a fost realizat în anul 2016 (documentația de avizare a lucrărilor de intervenție) și în anul 2019 (documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire și detaliile de execuție), în contextul aprobării investiției de reabilitare (restaurare), consolidare și modernizare a Muzeului Național al Pompierilor - cunoscut și ca “Foișorul de Foc”, cu ocazia selectării acestuia pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile în cadrul PROGRAMULUI OPERAȚIONAL REGIONAL 2014-2020, axa 5 - îmbunătațirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, Prioritatea de investiții 5.1 - Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului cultural și natural, Apelul de proiecte POR/2017/5/5.1/3 pentru regiunea București-Ilfov.
Lucrările propuse prin proiect s-au axat pe două obiecte, cu următoarele tipuri de lucrări:
Obiect 1 – FOIȘORUL DE FOC: lucrări de consolidare prin metoda izolării bazei, conservare și restaurare, refaceri parțiale de elemente, refaceri finisaje (zidării și pardoseli), înlocuirea echipamentelor, dotarea imobilului, actualizarea instalațiilor interioare și exterioare, asigurarea unui iluminat arhitectural. Soluția de consolidare a fost izolarea seismică, corelată cu injectarea fisurilor din elementele structurii verticale și orizontale - pilaștrii și plansee, respectiv aplicarea de bandouri din fibră carbon/ oțel galvanizat pe elementele deteriorare.
Obiect 2 – AMENAJARE INCINTĂ: reamenajarea spațiului exterior, propunere vegetație nouă, înlocuire finisaje de paviment (cu înlocuirea straturilor existente), dotare cu elemente de mobilier urban.

Foișorul de Foc - Planșe din proiectul tehnic. Autor: Echipa CREDO DESIGN.

Evoluția șantierului

După etapele de cercetare, proiectare, avizare și autorizare a lucrărilor solicitate s-a început execuția lucrărilor în data de 14 septembrie 2021 și s-au finalizat în data de 03 iunie 2024.
Lucrări complexe privind consolidarea cu metoda izolării bazei a introdus o soluție suplimentară de protecție a structurii prin decuplarea suprastructurii de fundație. Lucrările din șantier au fost anevoioase, cu multe elemente neprevăzute, ce au întârziat lucrările de execuție.
Odată cu începerea lucrărilor de consolidare și implicit a decopertărilor de la nivelul soclului, s-au descoperit la baza zidăriei moloane de piatră, parțial, acoperite într-o etapă anterioară, cu tencuieli decorative din ciment, parțial zidărie de cărămidă și zidărie din beton. Verificările ulterioare de la fața locului au confirmat starea precară a moloanelor - desprinderi majore, fisuri, fracturi, exfolieri masive, dar și zone mari cu zidărie de completare cu cărămidă și betoane. Întrucât starea precară a moloanelor și lipsa majoră a lor pe anumite zone destul de mari, nu putea impune reîntoarcerea la starea inițială, s-a decis aplicarea tencuielilor ca strat final, conform prevederilor inițiale ale proiectului tehnic, păstrându-se o zonă martor, pe latura de Nord, în apropierea intrării principale, unde moloanele au înregistrat o conservare suficient de bună, pentru a putea fi puse în valoare după conservare-restaurare. Menționăm faptul că aceste completări cu zidărie de cărămidă și betoane au fost realizate ca închideri ulterioare, când parterul a devenit un spațiu închis.
Privind componentele artistice, elementul surpriză a fost reprezentat de denticulii cotei +20.25 m, în număr de 80 de elemente, care după montarea schelei s-au dovedit a fi din piatră și nu elemente turnate din mortare, așa cum erau estimați inițial în proiectul tehnic, confrom pieselor găsite la parter. Specialistul restaurator, după obținerea avizului favorabil de la Direcția pentru Cultură a Municipiului București, a realizat procedurile specifice tratamentelor componentelor din piatră, sub coordonarea Șefului de proiect complex. Proba prelevată a arătat natura pietrei – calcar numulitic, carieră de la Albești, județul Argeș. După restaurare, denticulii au reprezentat un plus stilistic, culoarea naturală, caldă a pietrei, a subliniat subtil cornișa profilată de la partea superioară.
În ultima etapă a șantierului, s-au efectuat lucrări de restaurare și completare la nivelul ușilor principale din inox cu elemente de decorație și limbaj de factură Art-Deco, compatibile cu design-ul existent. Deteriorarea lor a generat această intervenție, singura posibilă pentru conservare și restaurare. Împreună cu antreprenorul general, restauratorii de metal au executat într-un mod excepțional piesele din inox, oferind Foișorului de Foc un plus de eleganță, prin elemente simple de design Art-Deco, elemente ce aduc aminte de intrările grandioase de la începutul secolului XX. Cișmeaua din fața Foișorului de Foc, îmbină elementul industrial, hidrantul, cu elementul artistic, lavoarul cu detaliile Art-Deco - lucrarea realizată tot de echipa de artiști/ restauratori de metal.

*Detaliu fațadă după restaurare. Foto: Echipa CREDO DESIGN*

Concluzie

Lucrarea a cărei proiectare a început în 2016, cu pauzele aferente avizărilor de tot felul, ce a continuat, cum era normal și pe perioada execuției, fiind condiționată în permanent de factorul financiar și urgențele în intervenție, a reușit să pună în valoare exteriorul cât și interiorul.
Vorbim așadar de elementele decorative specifice restaurate și completate – componente artistice din piatră, metal, tencuieli, conform standardelor actuale de intervenție în restaurare cu materiale compatibile cu materialele originale, conservare și restaurare șarpantă metalică originală, înlocuire învelitoare, cu solzi metalici, conservare și restaurare a denticulilor de la nivelul cornișei.
Considerăm că întreaga colaborare, între Echipa de proiectare/ restaurare și Executant, pe de o parte, și Diriginte - Beneficiar, pe de alta, au reușit, cu toate sincopele apărute pe parcurs, să aducă o imagine de încredere și revigorare pentru acest minunat obiectiv al Bucureștiului.

*Foișorul de Foc: vedere de ansamblu nocturnă – latura de Nord-Est. Foto: ©AAHA Foto&Film*

CONEXIUNI

CREDO DESIGN - Arhitectură. Restaurare. Urbanism. Design. Consultanță. Cercetare.
https://credodesign.ro/archives/2704

Restaurarea Foișorului de Foc, sediul Muzeului Național al Pompierilor - București

Consolidarea și restaurarea clădirii monument istoric “Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei

Conservarea și restaurarea Mormântului Hypogeu din Constanța