Implementarea proiectului “Consolidarea şi restaurarea clădirii monument “Cazinoul Băilor” cu schimbarea de destinaţie în “Centrul Muzeal Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei a avut ca scop atît salvarea unui monument de valoare națională aflat în stadiu avansat de degradare, cît și redarea acestuia circuitului turismului cultural într-o zonă cu un patrimoniu deosebit.
Clădirea este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice 2015 (la poziţia 459, cod SV-II-m-A-05670) și este inclusă în zona de protecţie a monumentelor şi în zona naturală protejată de interes local a orașului Vatra Dornei.

Centrul Muzeal “Cazinoul Băilor din Vatra Dornei - 8 noiembrie 0224.
Foto: UNRMI

Clădirea “Cazinoul Băilor” este cunoscută ca un simbol al Municipiului Vatra Dornei. Ea a fost edificată între anii 1896-1898 dupa proiectul arhitectului vienez Peter Paul von Brang. A avut câteva extinderi (considerate parazitare, pe latura de sud a clădirii originare) extinderi din perioada interbelică (anii 1930) şi apoi din perioada anilor 1960 impuse de funcţiunea turistică de alimentaţie publică şi activităţi de club de staţiune. În 1991 sub societatea Dorna Turism clădirea a fost abandonată şi de atunci a intrat într-un proces accelerat de degradare, rămînînd fără întreţinere.

Problemele cele mai dificile în procesul complex de restaurare au fost cele legate de:

- Infiltraţiile apelor meteorice în elementele principale ale construcţiei, prin acoperiş, dar şi din sol întrucît nivelul freatic era stabilizat la 50 cm. sub nivelul demisolului, cu fluctuaţii de pînă la 1,0 m în perioadele cu precipitaţii bogate. Problema infiltrațiilor prin acoperiș a fost rezolvată prin refacerea integrală a acoperişului cu învelitoare din tablă de titan zinc.

- Existenţa ciupercii Serpula Lacrimans descoperită atât în demisol la nivelul bolţilor de cărămidă, dar şi la nivelul grinzilor de lemn ce susţin plafonul sălii mari centrale. Au fost descoperite micelii ale ciupercii pe spatele unor elemente decorative din ipsos aplicate pe pereţi. Au fost întreprinse lucrări specifice de extragere şi înlăturare a elementelor de lemn infestate precum şi a tencuielilor pereților sălii centrale. S-au întreprins măsuri de consolidare a structurii din lemn a planşeului sălii centrale. S-au aplicat apoi tratamentele indicate de expertul biolog.

- Restaurarea in situ şi refacerea elementelor decorative prin metoda replicilor după model existent la interior şi la exterior faţade.

- Reabilitarea zidăriei aparente din cărămidă la pereţii şi bolţile demisolului.

- Refacerea elementelor decorative grav degradate, din tablă de titan zinc .

Instalaţiile complexe moderne electrice - de curenţi slabi, termice şi de climatizare, precum și cele sanitare - au fost realizare cu scopul de susţinere a funcţiunii de muzeu a clădirii dotate cu spaţii expoziţionale, sală de conferinţe şi simpozioane.
Toate lucrările au fost realizate de proiectanţi şi executanţi specializați și atestați MC - cu experienţă bogată în conservarea, consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice.
Arh. Cristian Rânja

Denumirea proiectului

Consolidarea și restaurarea clădirii monument istoric “Cazinoul Băilor” cu schimbarea destinației în Centrul Muzeal “Cazinoul Băilor” - Cod SMIS 120362

Amplasament Municipiul Vatra Dornei, Strada Republicii Nr. 5, Judeţul Suceava
Cod LMI SV-II-m-A-05670
Titularul și beneficiarul investiţiei Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei
Lucrările de consolidare, restaurare şi punere în valoare a monumentului s-au desfăşurat în perioada mai 2018 - noiembrie 2023 şi au fost finanţate prin programul POR 2014-2020 axa 5.1.
Anterior, în perioada 1998-2002, cu finanţarea Ministerului Cuturii au fost întreprinse intervenţii de reabilitare a câtorva zidării grav avariate, de execuţie a învelitorii din tablă pe corpul cel mai înalt şi a unui dren perimetral. Antreprenor: RESTACO (membru UNRMI).

Echipa proiectului

Proiectant general POLARH Design (membru UNRMI)

Șef proiect complex Arh. Dan Cristian Rânja, specialist atestat MC

Șef proiect restaurare arhitectură Arh. Ruxandra Căpățână (membru UNRMI)

Proiectant arhitectură LUDOCRIS

Proiectant rezistență MIRO GRUP (membru UNRMI)

Șef proiect rezistență Dr. Ing. Daniel Purdea, specialist atestat MC (membru UNRMI)

Proiectant instalații termice, de ventilare și de desfumare
EVER GARDEN - Ing. Cristian Tepordei

Proiectant instalații electrice și instalații detecție incendiu
PROTECTOR SYSTEM - Ing. Florin Gabriel Costea

Proiectant sistem detecție și avertizare efracție și sistem sonorizare PROTECTOR SYSTEM - Ing. Florin Gabriel Costea

Proiectant instalații sanitare EVER GARDEN - Ing. Cristian Tepordei

Proiectant instalații electrice PROTECTOR SYSTEM
- Ing. Florin Costea, ANRE IIA-B Nr. 10501/2017

Proiectant instalații semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu PROTECTOR SYSTEM - Ing. Daniela Martinuc / ANRE Nr. 35018/2014

Proiectant instalații detecție efracție și sonorizare PROTECTOR SYSTEM - Ing. Daniela Martinuc - ANRE Nr. 35018/2014

Proiectant instalații de ventilare pentru evacuarea fumului și a gazelor fierbinți - Ing. Voroneanu Victor - Autorizație emisă de CNSIPC

Expert tehnic atestat MDRAP și MC Ing. Adrian Mircea Stănescu

Componente artistice Restaurator Alexandru Siminic (membru UNRMI)

Antreprenor-constructor IASICON (membru UNRMI)
- coordonator proiect ing. Gheorghe Băean
- manager de proiect ing. Sebastian Todică

Dirigenție de șantier prof. univ. dr. ing. Cătălin Onuțu

Instalații ing. Sandu Arcăleanu

Manager de proiect Ing. Ciprian Dumitru Muscă

Consultanță REGIONAL Consulting - Doina Iacoban

Finalizare proiect Noiembrie 2023

Clădirea Centrului Muzeal “Cazinoul Băilor” este amplasată pe malul drept al râului Dorna, fiind încadrată de alte trei monumente:
- la est - Hotel Maestro (fostul Izvor ”Unirea”- monument istoric Cod LMI SV-II-m-B-05669, datat 1896)
- la vest - Hotel Carol (fosta “Vila 1”) monument istoric (Cod LMI SV-II-m-B-05671, datat 1896)
- la sud - Izvorul ”Santinela” monument (Cod LMI SV-II-m-A-05658, datat 1896)

Istoric

În anul 1775 Ținutul Dornelor intră sub stăpânire austriacă, aparținînd de domeniul împărătesc Câmpulung.

Atestarea oficială a importanței izvoarelor minerale şi o analiză completă a lor se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Doctorul Plusch a propus un proiect de amenajare al unor băi cu apă minerală. Proiectul a fost aprobat prin Decretul administrației din 17 ianuarie 1811, iar inginerul Buholzer a primit ordinul să construiască o clădire cu șase căzi de baie.

După 1830 sunt descoperite calitățile curative ale nămolului de turbă în tratarea reumatismului. Apele minerale, nămolul, clima și peisajul feeric aduc investiții, iar Vatra Dornei devine un centru balnear unic în această parte a Europei.

La sfârșitul secolului XIX, între anii 1896-1898, se construiesc în oraș mai multe clădiri, unele monumentale precum Izvorul Sentinela, Izvorul Unirea, Hotel Carol, Primăria Municipiului Vatra Dornei, Cazinoul Băilor. Cu un an înainte, în 1895, a fost construită uzina electrică, Vatra Dornei fiind prima localitate electrificată din Bucovina, iar în 1902 se construiește gara orașului.

În 1870, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a cumpărat de la statul austriac Băile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, împreună cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale.

În anul 1872, ca urmare a acestei achiziții, Domeniul Cameral Câmpulung a fost desființat. În această conjunctură, s-a pus tot mai acut problema dezvoltării băilor la nivelul edilitar al stațiunilor cunoscute deja în Europa. Proiectul Fondului Bisericesc a fost supus, în anul 1883, aprobării împăratului Franz Joseph.

Primarul din acea vreme, Vasile Deac (1875-1902), consultîndu-se cu arhitecți și oameni de știință recunoscuți în epocă, a ajuns la concluzia că singura posibilitate de a forța dezvoltarea tîrgului concomitent cu stațiunea balneară era solicitarea unei audiențe la împăratul Franz Joseph. A obținut audiența la împărat în anul 1886 și, odată cu aceasta, aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a localității Vatra Dornei.

Ideea amenajării clădirii de la Vatra Dornei aparține doctorului Denarowschi și se găsește în raportul său înaintat la 7 iunie 1873 baronului Pino. La 17 septembrie 1874 el și-a formulat propunerile cu privire la dezvoltarea băilor din Vatra Dornei. Printre acestea se numără și aceea cu privire la construirea unui cazinou al băilor cu camere de conversație, restaurant și cafenea.

În 1879 s-a revenit iarăși la necesitatea existenței unui edificiu la Vatra Dornei, în contextul edificării unei stațiuni balneo-climaterice de nivel european, iar pentru punerea în operă era necesară conlucrarea între Primăria Vatra Dornei, ca exponent al obștei dornene, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, ca proprietar al băilor din localitate și Guvernul Imperial, ca reprezentant al statului.

Se spune că în cadrul proiectului de dezvoltare a localității primarul Vasile Deac ar fi insistat la curtea împărătească pentru realizarea unui Cazinou al Băilor.

Argumentul esențial pentru a se aproba construirea unui Cazinou al Băilor la Vatra Dornei ar fi fost dezvoltarea fără precedent a acestei localități într-o perioadă scurtă de timp, trecînd rapid la rangul de oraș. În al doilea rând, bogăția de ape minerale și noroiul tămăduitor de turbă în tratarea reumatismului ar fi adus localității titulatura de stațiune balneo-climaterică recunoscută în imperiu. Stațiunea a fost recunoscută, iar Vatra Dornei a fost declarat oraș al imperiului austro-ungar la 17 decembrie 1907.

Mai întîi, edificiul a avut funcțiunea de spațiu de conversație, restaurant și cafenea. În anul 1936, au loc primele lucrări mai ample de reparații, sub supravegherea inginerului Gheorghe Constantinescu, expert al fondului bisericesc. Clădirea este extinsă în zona terasei de pe latura sudică cu trei travee, pe toată latura salonului din parter. O altă modificare interioară din acea perioadă este în zona de est, la parter, unde în cei doi pereți despărțitori se creează câte un gol mare cu câte două coloane centrale.

În 1945, Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei întreprinde reparații după stricăciunile produse de armata germană în timpul războiului.

La 11 iunie 1948, clădirea este naționalizată și trece în proprietatea statului. În perioada comunistă, a funcționat ca principal punct de alimentație publică al stațiunii, cu sală de festivități și proiecții de filme, cu sală de club muncitoresc de stațiune, discotecă și sală de lectură.

Restaurantul funcționa sub denumirea de Pavilionul Central din Vatra Dornei.

Extinderea de pe latura sudică a fost mărită cu încă două travee în perioada anilor 1960, din considerente de mărire a spațiului de alimentație publică. S-a creat astfel, practic, o mare cantină.

În anul 1988 clădirea a fost dezafectată din cauza stării fizice proaste, urmând a fi reparată și modernizată.

Centrul Muzeal “Cazinoul Băilor”
https://cazinoul-bailor.ro/istorie/

Centrul Muzeal “Cazinoul Băilor” - imagini din exterior după restaurare

Șantierul de restaurare

Clădirea actuală a Cazinoului Băilor este realizată cu un demisol ce presupune funcționalități generale (spații tehnice și de depozitare), cu un parter cu spațiul central înalt de 10,25 metri, reprezentat de sala în care se țineau spectacole, festivități, proiecții de filme. Spațiul central este înconjurat de spații mai joase, printre care se numără saloanele și încăperile anexe de la parter și mezanin.

Este o construcție în plan dreptunghiular, avînd la cele patru colțuri câte un turn octogonal. Construcția este simetrică față de axele longitudinală și transversală. Este executată din zidărie portantă de cărămidă și mortar de var.

Scopul proiectului de arhitectură a fost consolidarea și protecția monumentului, restaurarea acestuia dar și amenajarea spațiilor interioare existente pentru asigurarea unor funcțiuni modernizate sau noi. Clădirea care a fost abandonată timp de aproape trei decenii (de cînd era deținută de Dorna Turism și se numea Pavilionul Central) dispune de o compoziție spațială clasică. Are la parter o sală centrală mare - prevăzută cu o scenă și balcon pe latura opusă - și înconjurată pe trei laturi de încăperi mai mici ca dimensiuni și înălțime.

Ideea de la care a pornit restaurarea a fost aceea a creării de circuite muzeale de vizitare suprapuse pe schema relaționării spațiale. S-au avut în vedere două accese (pe nord și est) pentru publicul vizitator.

Al treilea acces, din partea de vest, fiind în relație cu zona administrativă, este destinat personalului auxiliar.

Lucrările de arhitectură propuse prin proiect au urmărit revitalizarea zidăriilor de piatră și cărămidă și a bolților cu degradări prin desfacerea zonelor macerate, friabilizate, urmate de plombări, rezidiri parțiale, țeseri ale zidăriei de cărămidă. Intervențiile au fost făcute atât în interior, cât și în exteriorul clădirii. Lucrările au fost executate cu același format de cărămidă și mortar de var. O atenție deosebită a fost acordată pereților și bolților de cărămidă aparentă (netencuite).

De asemenea, a fost acordată o atenție deosebită:

- lucrărilor de reparații și refaceri la planșeele din lemn și la șarpantele acoperișurilor;

- lucrărilor de protecție a clădirii, însemnînd învelitori din tablă, izolații termice la nivelul podului, la planșee sau între căpriori, închideri cu ferestre și uși cu geamuri duble sau termoizolante;

- lucrărilor de restaurare interioare la spațiile boltite cu zidărie de cărămidă aparentă, la scările cu trepte masive din piatră și la componentele artistice ale sălii mari centrale și ale sălii de pe latura de nord a clădirii;

- lucrărilor de restaurare exterioare la fațade și acoperișuri, însemnând refacerea tencuielilor exterioare, a profilelor și ornamentelor decorative la fațade, degradate în marea lor majoritate, refacerea coșurilor și a ornamentelor din tablă de zinc la învelitoare (lucarne, fleșe, coame profilate, acrotere la colțuri, vazoane la burlane);

- lucrărilor pentru implementarea funcțiunii de centru muzeistic.

O mare provocare au fost lucrările întreprinse pentru eliminarea umidității din elementele constructive ale clădirii, în special de la baza acesteia, din demisol, prin punerea în funcțiune a instalației de dren perimetral. Au fost executate lucrări pentru înlăturarea infiltrațiilor apelor meteorice prin acoperișuri, colectarea și îndepărtarea apelor pluviale de pereții clădirii din curtea de lumină.

O altă provocare a fost eliminarea ciupercii Merulius Lacrymans, care distruge lemnul și mortarul dintre cărămizi. Ciuperca era răspândită de la demisol până în pod. Au fost schimbate grinzile din pod care erau infestate, iar întreaga clădire a fost tratată împotriva răspândirii ciupercii.

Centrul Muzeal “Cazinoul Băilor”
https://cazinoul-bailor.ro/reabilitare/

Cazinoul Băilor din Vatra Dornei - imagini de epocă și cu starea clădirii înainte de restaurare

Șantierul de restaurare

“Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei, azi “Centrul Muzeal Cazinoul Băilor” a fost restaurat prin asocierea firmelor IASICON (antreprenor-constructor) și POLARH DESIGN (birou de arhitectură), asociere în care lider a fost compania ieșeană IASICON, reprezentată prin Director General, ing. Titel Sinescu.

Lucrările ample de conservare și restaurare au fost coordonate de directorul tehnic al societății IASICON, ing. Gheorghe Băean și de managerul de proiect, ing. Sebastian Todică.

Lucrările au fost realizate în perioada aprilie 2019 - noiembrie 2023.

În toată această perioadă echipe de specialiști în arte plastice, stucaturi, tinichigii, graficieni, maiștri, restauratori componente artistice, cu o vastă experiență în conservarea și restaurarea monumentelor de patrimoniu, au dus la bun sfârșit implementarea proiectului de restaurare a clădirii emblematice a orașului Vatra Dornei.

Principala provocare din cadrul acestui proiect a fost starea avansată de degradare a edificiului. Clădirea “Cazinoul Băilor” - după mai multe încercări de consolidare, restaurare, reamenajare (ultima între anii 2000-2004) a fost abandonată și lăsată în paragină.

În perioada cît au fost abandonate lucrările începute în 2000 s-au accelerat procesele de degradare a clădirii și au mai apărut în plus și alte surse noi, foarte periculoase, care au dus la degradarea materialului construit.

La exterior s-au degradat accentuat șarpanta și elementele decorative. Cea mai mare parte a fațadelor a fost decopertată de tencuială din cauza lipsei jgheaburilor și burlanelor - apa meteorică s-a scurs pe zidăria neprotejată și astfel au apărut degradări pe zone semnificative. Din cauza lipsei geamurilor la ferestre, de la partea superioară a sălii pe o perioadă destul de lungă de timp, decorația din ipsos a sălii - în special la cele patru colțuri - s-a degradat semnificativ.

În dreptul ferestrelor din axul central al sălii, plafonul s-a degradat masiv cu prăbușiri parțiale din cauza infiltrațiilor meteorice prin cele două lucarne mari fără nici o închidere. Umiditatea excesivă a dus la apariția unei ciuperci pe zidărie, la demisol și parter. Atacul biologic a fost identificat ulterior și la structurile din lemn la corpul central și la cele patru turnuri.

Asistența tehnică din partea proiectantului în perioada de implementare a proiectului de conservare și restaurare a fost asigurată de șeful de proiect, arh. Cristian Rânja și de proiectanții de specialitate.

Dirigenția de șantier a fost asigurată de profesorul universitar dr. ing. Onuțu Cătălin, specialist în restaurare și consolidare clădiri de patrimoniu și ing. Sandu Arcăleanu, specialist în instalații.

Principalele lucrări de conservare și restaurare

Lucrările de conservare și restaurare din cadrul proiectului au presupus:

- eliminarea umidității excesive din zidăria demisolului prin punerea în funcțiune a instalației de dren, de colectare și de îndepărtare a apelor pluviale din curte

- îndepărtarea materialului afectat de atacul biologic și aplicarea tratamentelor de biocidare în zonele atacate

- revitalizarea zidăriei de piatră din fundații și elevații

- revitalizarea zidăriei de cărămidă

- revitalizarea modificărilor în plan de-a lungul timpului

- refacerea și execuția tuturor tipurilor de instalații de la zero

- restaurarea elementelor ornamentale la exterior și la interior prin curățare, chituire sau turnare de replici după model existent

- refacerea șarpantei în forma originală cu învelitoare din tablă

de titan-zinc

- amenajarea curții de lumină în jurul clădirii

- refacerea finisajelor exterioare și interioare

Cazinoul Băilor din Vatra Dornei - imagini din timpul șantierului de restaurare

Restaurarea componentelor artistice

Monumentul are din perioada construcției sale un decor bogat, de orientare stilistică eclectică, stucaturile existente fiind specifice tendințelor decorative sfârșitului secolului XIX.

Din decorațiunile interioare originale s-au păstrat doar o parte din ornamentele din sala principală. În ce privește compoziția, cu respectarea unei simetrii absolute față de axele clădirii, s-au păstrat doar o parte din ornamentele pereților și plafonului, medalioanele și decorațiile florale cu panglici vopsite policrom, capitelurile, și consolele. Însă majoritatea decorațiunilor respective erau într-un stadiu de degradare foarte avansat. Prin urmare, în cadrul proiectului - atât la interior, cât și la exterior - au fost restaurate ornamentele care au putut fi salvate și au fost realizate replici pentru ornamentele puternic degradate.

Atît concepția de ansamblu a fațadei cît și decorațiunile în stucatură ale elementelor de arhitectură accentuează caracterul clădirii și oferă o monumentalitate deosebită fațadelor clădirii, în contextul construit existent.

Clădirea fiind concepută simetric față de axele longitudinală și transversală, are toate fațadele cu o compoziție simetrică, cu travee aproximativ egale pe fațadele opuse.

Decorația arhitecturală este alcătuită din brile, cornișe, semicoloane și ancadramente, frontoane și atice înălțate peste nivelul acoperișului.

Pe fațadele clădirii sunt decorate patru nișe, fiecare cu un nume de Muză a Artelor din mitologia greacă, respectiv două pe fațada de Nord - Melpomene și Thalia - și două pe fațada de Sud - Calliope și Terpsichore. În proiectul original al clădirii erau reprezentate și statuile muzelor. Însă, din motive necunoscute statuile nu au fost instalate pe fațade sau, dacă au existat, au fost înlăturate. Nu s-a găsit nici o imagine de epocă a Cazinoului cu statuile amplasate în nișele de pe fațade.

Clădirea Cazinoului era și este cea mai spectaculoasă clădire din orașul Vatra Dornei și una dintre cele mai impresionante clădiri construite în Bucovina.

Cazinoul Băilor din Vatra Dornei - imagini din timpul șantierului de restaurare

Toate intervențiile noi au fost realizate în spiritul monumentului, subordonate regulilor de restaurare, respectiv cu finisaje, tehnologii și materiale apropiate de cele originale care și-au dovedit, în timp, durabilitatea. Nu au fost excluse mijloacele moderne pentru realizarea lucrărilor de consolidare și restaurare. O importanță deosebită o are iluminatul arhitectural al clădirii, pentru o bună punere în valoare a acesteia. Arhitectul Cristian Rânja a fost coordonatorul proiectul de renovare. Artistul plastic Alexandru Siminic a restaurat ornamentele clădirii. Ciprian Dumitru Muscă a fost managerul proiectului și responsabilul financiar din partea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Ornamentele din tablă ale acoperișului au fost confecționate de o echipă de meșteri din Chișinău. Detaliile cele mai fine au fost realizate de opt doamne, meșteri populari, încondeietoare de ouă din comuna suceveană Ciocănești, care au făcut echipă și au pictat cu talent, răbdare și pensule mici tot ce vedem frumos pe pereții Cazinoului Băilor din Vatra Dornei. Întreaga echipă a proiectului a avut un partener deschis și implicat în Ilie Boncheș, primarul din Vatra Dornei, și în colegii săi.

Pentru toți a fost o lucrare de suflet, iar despre proiecția acesteia în viitor, Ciprian Dumitru Muscă spune: “Cazinoul Băilor, dincolo de însemnătatea sa în istoria Ținutului Dornelor, poate avea șansa să facă bani din cultură. Avem nevoie în România de astfel de spații culturale. Cazinoul e frumos și generos, se pot organiza evenimente de înaltă ținută, pot veni artiști mari care să concerteze, iar aceste evenimente exclusiviste aduc bani - bani care vor permite întreținerea clădirii și deschiderea ei permanentă pentru public. Odată cu această reabilitare, harta culturală a României este mai bogată”.

Centrul Muzeal “Cazinoul Băilor”
https://cazinoul-bailor.ro/reabilitare/

Pentru toată echipa implicată în proiectul de restaurare a fost o lucrare de suflet, iar despre proiecția acesteia în viitor, D-l Ing. Ciprian Dumitru Muscă, managerul proiectului, spune: “Cazinoul Băilor, dincolo de însemnătatea sa în istoria Ținutului Dornelor, poate avea șansa să facă bani din cultură. Avem nevoie în România de astfel de spații culturale. Cazinoul e frumos și generos, se pot organiza evenimente de înaltă ținută, pot veni artiști mari care să concerteze, iar aceste evenimente exclusiviste aduc bani - bani care vor permite întreținerea clădirii și deschiderea ei permanentă pentru public. Odată cu această reabilitare, harta culturală a României este mai bogată”.