Consiliul Județean Alba și-a început activitatea într-un nou sediu. Este vorba despre clădirea aflată lângă Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina. În trecut în clădire a funcționat fostul “Comisariat de Război”. Lucrările de reamenajare ale clădirii au început în urmă cu mai bine de șase ani. Pe parcurs bugetul a fost suplimentat de mai multe ori. După ani buni de amenajări, noul sediu a fost dat în folosință pentru angajații Consiliului Județean Alba. Au fost făcute birouri, spații de ședință, spații sanitare și spații de așteptare pentru cetățeni.

Denumire: Refuncționalizare clădire pentru sediul Consiliului Județean Alba
Beneficiar: Consiliul Județean Alba
Adresa: Str. Mihai Viteazul 11, Municipiul Alba Iulia, Județul Alba
Proiectant general: POLARH Design (membru UNRMI)
Arhitectură: Prof. Dr. Arh. Virgiliu Polizu (președinte-fondator al UNRMI),
arh. Mircea Căpățână (membru CDN al UNRMI), arh. Ruxandra Căpățână
Proiectant rezistență: ing. Ionel Gosav, ing. Gero Szekeres, ing. Florin Adomnoaie (Progenex)
Proiectant instalații: ing. Ioan Rosiu (Instal Vest)
Diriginte de șantier: ing. Popa Mircea Lucian (Lucien Solution)
Antreprenor: Constructus
Fotografii: Consiliul Județean Alba

Supuse unor transformări repetate și denumiri într-o continuă schimbare, datorate destinațiilor succesive primite, edificiile din cetatea Alba Iulia au depins întotdeauna ca număr, aspect și proporții, de suprafața construibilă limitată la perimetrul incintei, fenomen repetat și de ridicarea de către austrieci a impresionantei cetăți bastionare.

Așezate pe locul unor clădiri aparținînd epocii principatului și incorporînd fragmente ale acestora, edificiile prezente, ridicate in sec. al XVIII lea, au avut o destinație militară, legata de necesitățile de aprovizionare a trupelor din garnizoana orasului. In pofida modificărilor ulterioare, clădirile cuprind încă numeroase detalii de arhitectură din epoci artistice diferite.

In afară de reparațiile curente, edificiul comisariatului își păstrează neschimbată planimetria, fiind cunoscut sub denumirea “Casa Comisariatului”, respectiv “Clădirea Comisariatului de Război”. Deși se afirmă că aparține unei etape ulterioare edificării construcției, deschiderile ferestrelor, dispuse în doua registre pe suprafețele fațadelor, la nivelul parterului și etajului, mai păstrează intacte frumoasele ancadramente de piatră “cu urechi” specifice secolului XVIII.

Destinația inițială a rămas pentru multă vreme aceeași chiar dacă la un moment dat (1903) unele încăperi (pavilionul 4) sunt transformate în locuințe pentru ofițeri.

Clădirea are formă de U în plan, cu dimensiunile de 41,7m pe latura exterioară de vest, 43,0m pe latura exterioară de est (laturile de est şi vest nu sunt egale) şi 47,1m pe latura de nord. Astfel, rămâne o curte interioară de 30,8 x 19,3m, mărginită la sud de o altă clădire (fosta manutanţă, în prezent hotel) cu care are în comun pereţii de calcan. Pe latura de nord (la faţada principlă), aproape pe toată latura de vest şi parţial pe latura de est, clădirea are un demisol care rezultă din aşezarea acesteia pe terenul în pantă. Clădirea se înalţă pe verticală cu parter şi etaj, având şi o şarpantă din lemn înaltă. Înălţimea demisolului şi a parterului este aceeaşi (între cotele finite ale pardoselilor), etajul având înălţimea utilă de 3,5 m. Partiul construcţiei este relativ regulat, constând din camere rezultate prin despărţirea în două a deschiderii aripii nord cu un perete central şi prin existenţa unor pereţi transversali. Rezultă astfel camere de formă în plan apropiată de pătrat, cu boltă rezultată din intersecţia a doi cilindri perpendiculari. Regula nu se mai aplică la aripile laterale unde lipseşte peretele longitudinal iar planşeul este sub forma unor bolţi cilindrice orientate transversal. Acelaşi sistem constructiv se regăseşte la demisol şi la parter, la aripile laterale.

La aripa nord, planşeul de peste parter este plan, realizat din grinzi din lemn dispuse transversal. Potrivit expertizei biologice, aproximativ 80% din planșeul original era afectat de de atac fungic și de atac masiv de insecte xilofage, rezistența acestuia fiind puternic afectată, soluția optimă propusă fiind aceea de înlocuire totală a planșeului peste parter.

Structura de rezistenţă a clădirii este realizată din zidărie de cărămidă, cu blocuri de piatră incluse şi chiar cu ziduri întregi din piatră. Grosimea pereţilor este inegală, în jur de 80 cm., dar sunt şi ziduri mai subţiri (50-60cm), dar şi mai groase (1,2 -1,6 m). Împreună cu neregularităţile geometrice de trasare, grosimile diferite ale zidurilor, golurile de uşi dispuse aleator şi structura neomogenă a zidăriei, probează ipoteza execuţiei clădirii de către muncitori mai puţin calificaţi.

Planşeele sunt realizate din din bolţi cilindrice intersectate, din bolţi cilindrice simple, din lemn, de asemenea cu abateri dimensionale evidente.

La exterior, construcţia are faţade sobre, cu ferestre dispuse regulat, cu ancadramente din piatră. La demisol, la faţada principală sunt uşi spre exterior, cu buiandrug boltit. Într-o gravură veche în care apare această faţadă (cea de pe coperta expertizei) o parte din actualele uşi apar ca fiind ferestre şi pe toată lungimea faţadei se afla o copertină rezemată pe stâlpi din lemn. Se mai remarcă asizele din tencuială de la demisol care converg spre golul boltit, brâiele care delimitează nivelurile, cornişa profilată şi ancadramentele diferite de la ferestrele fiecărui nivel.

În urma cercetărilor arheologice au fost identificate mai multe zone pentru care s-a propus conservarea şi restaurarea structurilor de zidărie romane precum şi punerea lor în valoare.

Castrul roman de la Apulum este un monument istoric de importanţă naţională inclus în categoria A. Păstrarea şi conservarea unor vestigii care au aparţinut fortificaţiei legiunii a XIII-a Gemina, dovezi inconstestabile ale romanităţii, sunt un deziderat obligatoriu pentru societatea din care facem parte, dar mai ales pentru cei care au obligaţia morală şi profesională de a convinge autorităţile şi societatea civilă că toate aceste urme ale trecutului care sunt scoase la suprafaţă trebuie protejate şi valorificate turistic şi ştiinţific.

Proiectul de restaurare

Pe parcursul lucărilor de execuţie începute în 2017 a devenit necesară modificarea temei de proiectare din următoarele motive şi considerente:

⁃ modificarea actelor normative pe baza cărora s-a întocmit proiectul iniţial în 2013, respectiv normative de securitate la incendiu, normative de proiectare seismică, normative de proiectare instalaţii, regulament de verificare şi expertizare tehnică.

⁃ situaţii neprevăzute apărute la momentul execuţiei precum: vestigii arheologice, atac biologic la nivelul planşeului de lemn de peste parter, fundaţii superficiale ale pereţilor structurali

⁃ modificări şi adaptări funcţionale minimale ale spaţiilor interioare motivate de prezenţa vestigiilor arheologice, dar şi ca urmare a noilor necesităţi funcţionale ale Consiliului Judeţean Alba

Modificarea de temă de proiectare a presupus aşadar următoarele aspecte:

⁃ consolidarea planşeului de peste parter prin refacerea structurii din lemn

⁃ consolidarea fundaţiilor superficiale ale anumitor pereți structurali prin subzidiri locale

⁃ renunţarea la amplasarea în subsol a sălii multifuncţionale pentru a nu afecta structurile arheologice şi reamplasarea acesteia la nivelul mansardei

⁃ protejarea şi punerea în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară

⁃ adaptarea proiectului la modificările legislative din perioada 2013-2020 prin refacerea expertizei tehnice şi a scenariului de securitate la incendiu şi reproiectarea instalaţiilor.

Extinderea din curte are o fațadă de tip “fațadă cortină” cu tîmplărie de aluminiu gri și geam termo-fono-izolant și acoperiș de sticlă cu același tip de structură. Fațada cortină și acoperișul de sticlă sunt susținute de o structură metalică tridimensională interioară. Umbrirea fațadei și acoperișului de sticlă s-a realizeat printr-un sistem de umbrire retractabil din material semiopac ancorat de structura de susținere a fațadei.

Noul sediu administrativ al Consiliului Judeţean Alba
situat în Cetatea Alba Iulia

Clădirea Comisariatului de Război construită odată cu edificarea Cetății Alba Carolina, pentru a deservi armata habsburgică și situată lângă cea mai frumoasă și mai bogat decorată poartă a cetății – Poarta III, are o istorie mult mai veche, care merge până în perioada romană, descoperirile arheologice de aici aducând în contemporaneitate barăci militare ale Legiunii XIII Gemina, locuința unui centurion și un altar votiv dedicat lui Jupiter și Geniului protector al unei centurii, conservat in situ.

Clasată ca monument istoric, clădirea – proiect al arhitectului Cetății Alba Carolina, Giovano Morando Visconti, are un aspect elegant, sobru și funcțional conform destinației sale militare, după Unirea de la 1 Decembrie 1918 păstrându-și această funcțiune, găzduind până recent Centrul Militar Județean.

După trecerea în domeniul public al Județului Alba, începând cu anul 2018 Consiliul județean Alba a demarat un amplu proces de restaurare și refuncționalizare a clădirii fostului Comisariat de Război, determinat nu doar de o nevoie administrativă (lipsa unui sediu al Consiliului județean Alba) ci mai ales de dorința de a oferi orașului și vizitatorilor acestuia o imagine unitară și coerentă a Cetății Alba Carolina.

Odată cu restaurarea Cetății din Alba Iulia, aceasta a avut parte de o renaștere din punct de vedere cultural, istoric, turistic, devenind un punct de atracție pentru artiști, istorici, arheologi, arhitecți, restauratori, alți vizitatori care își doresc să cunoască nu doar istoria țării noastre ci și istoria românilor în context european și internațional, cu toate formele ei de exprimare.

Pornind de la aceste considerente, în restaurarea Comisariatului de Război s-a avut în vedere aspectul funcțional, acesta devenind sediul administrativ al Consiliul județean Alba dar și oportunitățile oferite de acest edificiu de a găzdui evenimente culturale, de la expoziții tematice de artă și recitaluri până la conferințe și workshopuri, astfel încât această splendidă clădire închisă publicului timp de decenii, având în vedere specificul ei militar, să se deschidă oamenilor, să fie integrată în comunitate, să ofere o experiență care să poarte vizitatorul în istorie, din perioada romană, prin cea habsburgică pentru a-l aduce în epoca contemporană.

Pe parcursul desfășurării lucrărilor de refuncționalizare și restaurare au fost descoperite o serie de elemente specifice perioadelor istorice menționate, care au fost puse în valoare întregind astfel imaginea clădirii ca reper în istoria și cultura noastră. Complexitatea și importanța vestigiilor arheologice descoperite aici a fost recunoscută inclusiv prin includerea acestora în Limes-ul dacic, Frontierele Imperiului Roman în Dacia care a fost înscris recent în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pentru a-i asigura destinația de sediu administrativ, clădirea a fost dotată cu mobilier simplu, în stil minimalist atât din considerente funcționale cât și pentru a evidenția frumusețea arhitecturii, aceasta fiind elementul central în evoluția acestui spațiu de la clădire militară la clădire administrativă. Mobilierul are un caracter unitar în toate birourile conducerii Consiliului județean Alba și ale aparatului de specialitate, singura excepție fiind Sala de protocol a Județului Alba – Sala Unității Naționale, dotată cu mobilier de epocă, aceasta fiind spațiul de reprezentare în care sunt primite delegațiile oficiale sau personalitățile marcante care vizitează Județul Alba.

Mansarda, din spațiu de depozitare a devenit un spațiu modern unde a fost amenajată Sala de ședințe a Consiliului județean Alba, dotată cu sistem de vot, sistem audio și video care asigură nu doar desfășurarea ședințelor Consiliului județean Alba ci și organizarea altor evenimente de tipul conferințelor, seminariilor sau simpozioane.

Cheltuielile totale pentru a pune în valoare această clădire de patrimoniu și pentru a-i da un nou rol în peisajul cultural și cadrul administrativ al județului Alba au fost de aproximativ 3.900.000 euro fără TVA, cu un cost pe metru pătrat de aproximativ 750 de euro care a inclus proiectarea, reabilitarea, restaurarea și dotarea cu mobilier a acestui edificiu frumos și impresionant.

Prin lucrările întreprinse, prin punerea în valoare a elementelor istorice, prin recunoașterea valorii universale a vestigiilor arheologice, prin amenajarea spațiilor administrative și expoziționale, locul care a găzduit soldați romani, edificiul care a găzduit Comisariatul de Război în perioada habsburgică, clădirea care a fost sediul Centrului Militar Județean a devenit sediul administrativ al celei mai reprezentative instituții din județul Alba, Consiliul județean Alba, un spațiu deschis pentru oameni, pentru cultură, artă și frumos.