“Monumentul Independenței” - Turnu Măgurele
© Foto de Cristian Crisbășan
Scurt istoric
Parcul central din oraș (denumit “Grădina Publică”), a fost înființat în anul 1876 de un grup de peisagiști, de inspirație vest europeană, posibil Berlin sau Viena.
Planurile de sistematizare păstrate până în prezent ilustrează o tratare complexă a sistemului de alei în interiorul Parcului Central, cele două axe importante ale amenajării (prezente și în planurile din prima jumătate a sec.al XX-lea) alăturându-li-se o serie întreagă de alei secundare care au avut drept rezultat un desen complex al organizării zonelor plantate în raport cu circulațiile. Dată fiind importanța memorial simbolică a parcului, precum și rolul major în organizara compozițională a așezării, în această perioadă, prilejuit de sistematizarea zonei centrale, se lua în calcul amplasarea unui monument care să reprezinte capătul de perspectivă al axei majore – str. Independenței.
Realizat în anul 1986 de sculptorul Constantin Schirliu, monumentul avea să fie amplasat un deceniu mai târziu, la comemorarea centenarului victoriei repurtate împotriva armatelor otomane la sud de Dunăre. Locul planificat al momentului – respectiv centrul de greutate al parcului – a fost modificat, ansamblul sculptat fiind amplasat în capătul străzii Independenței, rolul de capăt de perspectivă fiind astfel pus în evidență. Ansamblul este realizat în formă de semicerc în plan, părțile laterale conținând basoreliefuri din bronz, ce ilustrează trecerea armatei române peste Dunăre, atacul de la Plevna, precum și scene în care sunt reprezentați eroi răniți și îngrijiți de către medicul general Carol Davila.
Întrucât actualele alei și alveole cu spații verzi s-au transformat în timp într-un mod neregulat și neordonat, proiectul a propus reamenajarea incintei parcului după designul inițial și restaurarea.
© Foto de Cristian Crisbășan
Lucrările de intervenție au vizat:
Lucrări de amenajare a terenului, revizuirea sistemului de alei (placarea acestora cu piatră naturală – granit, delimitate de borduri elegante din același material) fără a altera compoziția originară și nici fluxurile funcționale tradiționale
Asigurarea unor locuri de odihnă și reculegere, locuri de joacă și divertisment cu amplasarea unor bănci, coșuri de gunoi și corpuri de iluminat; s-a avut în vedere realizarea lor la dimensiuni bine conformate spațiului, pe cât posibil din materiale naturale, sau cu o cromatică armonizată cu cadrul natural;
Revizuirea compoziției vegetale prin controlul înălțimii și spațierii elementelor vegetale și prin dezvoltarea parterelor înierbate și florale, asigurând covoare de plante perene, care creează alternanțe cromatice și olfactive sezoniere, marcate cu arbori și arbuști ce pot constitui repere de identitate vizuală și cu garduri vii din vegetație sempervirescentă pentru delimitări eficiente, dar discrete;
Refacerea grupului sanitar cu racordarea acestora la rețeaua de apă și canalizare și refacerea canalizării generale concomitent cu încheierea lucrărilor subterane,
Refacerea foișorului după imaginea inițială,
Refacerea funcționalității fântânii arteziene și punerea acesteia în valoare prin montarea unui nou sistem de alimentare cu apă și jocuri de lumini;
Consolidarea (prin injectări cu suspensii bentonitice a terenului adiacent fundației monumentului) și restaurarea frumosului grup statuar – monument istoric - și placarea cu travertin a soclului și a scărilor și cu piatră de marmură a platoului pe care este așezat grupul statuar
Așa cum menționează documentul programatic “Carta Grădinilor Istorice”, adoptată la Florența în 1981 “O grădină istorică este o compoziţie arhitecturală şi vegetală care, din punct de vedere istoric şi artistic prezintă un interes public. Expresie a raporturilor strânse dintre civilizaţie şi natură, loc de delectare, propriu meditaţiei, grădina poate căpăta sensul cosmic al imaginii idealizate a lumii, un “paradis” în sensul etimologic al termenului, dar care poartă, în fapt, mărturia unei culturi, a unui stil, a unei epoci sau eventual, marca originalităţii unui creator.”
Desfășurate sub acest imperativ, lucrările de amenajare peisagistică a Parcului Independenței și reabilitare a Monumentului Independenței au redat locuitorilor urbei o zonă de promenadă încărcată de istorie. Monumentele istorice și peisajul înconjurător modelează și hrănesc sentimentul nostru de „acasă”. Ele oferă o punte vitală între sentimentul nostru de apartenență și nevoia de a îmbrățișa noi moduri de viață, contribuind la bunăstarea cetățenilor și a comunităților acestora.
Denumire proiect:
Amenajare peisagistică Parcul Independenței și reabilitare Monumentul Independenței din Municipiul Turnu Măgurele
Amplasament: Bd. Republicii nr. 6, Turnu Măgurele, Județul Teleorman
Proiectant general: IMPEX ROMCATEL CERCETARE-PROIECTARE SRL – Dr.Ing. Viorica Frunză
Şef proiect complex: Arh. Karl Niels AUNER
Antreprenor: RASUB CONSTRUCT SRL
Coordonator lucrări execuție: Ing. Finta Nicolae Flavio
Șef șantier: Ing. Marcu Adrian
Restaurator componente artistice metal: Horațiu Lăpușan
