Mănăstirea Bogdana - Județul Suceava
(Rădăuți, Județul Suceava)
SCURTĂ DESCRIERE
Drumul parcurs de Biserica Sfântul Nicolae din Rădăuți de la ridicarea sa în prima jumătate a secolului al XVI până în momentul de față a fost unul sinuos la capătul căruia au fost identificate acțiunile și gândirile familiilor domnitoare din Moldova asupra locului de îngropăciune a înaintașilor.
Biserica de zid, ridicată de Petru I Mușat, a fost îngrijită de-a lungul timpului de către domnitorii Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Alexandru Lăpușneanu.
De asemenea, o amprentă importantă și-a lăsat-o pictorul Epaminonda Bucevschi spre sfârșitul secolului al XIX-lea când a fost chemat să restaureze pictura degradată. Odată cu includerea mănăstirii într-un amplu proiect de restaurare în anul 2018 -2020, au fost păstrate și puse în valoare toate aceste etape istorice de pictură executate în tehnici diferite. După finalizarea restaurării actuale putem spune că pictura Bisericii Sfântul Nicolae de la Rădăuți are o incontestabilă valoare, plasând-o în rândul operelor de frunte ale Moldovei. Lăcașul a câștigat un loc aparte prin faptul că acesta cuprinde în același spațiu mentalul societății la diferite perioade de timp.
După cum vedem, atitudinea pe care domnitorii Moldovei au avut-o față de biserica Sf. Nicolae din Rădăuți a fost una de înfrumusețare și de afirmare a descendenței pe care aceștia și-o însușeau.
În momentul de față putem spune că pictura interioară și exterioară nu li se datorează lui Bogdan I sau Petru Mușat, așa cum s-a crezut o lungă perioadă de timp, ci perioadei înfloritoare a lui Ștefan cel Mare de la sfârșitul secolului al XV-lea și a lui Alexandru cel Bun.
Pe lângă pictura medievală, dominantă la interior, rămâne pictura executată în secolul al XIX-lea de către pictorul Epaminonda Bucevschi, un exponent de seamă al vremurilor.
Deși abordarea celui din urmă de la Bogdana poate fi considerată simplistă și privată de sensul teologic, trebuie apreciată chiar din motivul acesta al neimplicării. Privit în situ ansamblul se observă cum formele geometrice simple pun în valoare figurativul.
De asemenea, este de apreciat faptul că Bucevschi a preferat să nu sugereze o temă iconografică pe zonele lacunare, sugerând parcă aceeași idee de unicitate a reprezentărilor din timpul lui Ștefan cel Mare. Privind în ansamblu biserica în momentul de față, este greu de acceptat ca o variantă definitivă o iconografie care să o completeze pe cea medievală.
Din acest motiv, Comisia de Pictură a Ministerului Culturii a considerat importantă și necesară păstrarea picturii de secol XIX, fiind în același timp un martor al stilului care stătea să se nască în Moldova, și anume neo-realismul.
Denumire proiect
Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural la Mănăstirea Bogdana (Rădăuți, Județul Suceava)
Cod LMI SV-II-a-A-05603.01
Proiectant general și restaurare arhitectură: POLARH DESIGN - Prof. dr. arh. Virgiliu Polizu, arh. Ruxandra Căpățână, arh. Mircea Căpățână
Structură: Dr. ing. Lucian Soveja, EXPROSOV Instalații: Ing. Ioan Roșiu, ing. Florin Popa, ing. Gabriel Fuiorea
Restaurare pictură murală: Expert dr. Geanina Deciu, specialist Cristian Deciu
Rezistență și arhitectură: GENERAL CONSTRUCT Instalații: LOIAL
Restaurare pictură murală: CERECS ART, Prof. dr. Oliviu BOLDURA - expert restaurare pictură murală; ATELIER REMONZA, dr. Georgiana ZAHARIEA - expert restaurare pictură murală; MOLDRESTCOM, Gheorghiță DĂNILĂ - specialist restaurare pictură murală Restaurare piatră: MOLDRESTCOM - Ionel GEMĂNAR - specialist restaurare piatră
Antreprenor-constructor: GENERAL CONSTRUCT
