Fosta casă “P.P. Negulescu” - București
Cod LMI B-II-m-B-18909 - Str. Spiru Haret 8, București
Proiect de restaurare nominalizat la Anuala de Arhitectură București, Ediția 2023 la Secțiunea “Arhitectură construită / Arhitectură și patrimoniu”
Istoric
Actualul sediu al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii din Bucureşti, fosta casă P.P. Negulescu, datează din anul 1886 şi este opera arhitectului Gh. Mandrea (autorul Foișorului de Foc din București)s. Petre Paul Negulescu (n. 14 octombrie / 26 octombrie 1872, Ploiești - d. aprilie 1951, București) a fost un filosof și om politic român, membru titular al Academiei Române (1936) și fost președinte al Camerei Deputaților. Acesta a cumpărat casa și a locuit în ea până în momentul în care a donat-o Universității din București, cu condiția de a fi folosită exclusiv în sistemul de învățământ. În 1944 casa a fost avariată de bombardamentele americane. După război în imobil și-a desfășurat activitatea Institutul de Cercetări Politice.
De-a lungul timpului, clădirea a fost semnificativ modificată față de concepția inițială, după cum urmează:
la nivelul subsolului au fost realizate cămășuieli cu beton armat și placări cu polistiren expandat, ceea ce a avut ca urmare acumularea de umiditate în zidării și favorizarea începutului de atac biologic.
la subsol au fost executate finisaje cu vopsitorii lavabile
plafoane suspendate casetate și pardoseli din gresie ceramică, precum și încălzire cu corpuri statice.
la parter și etaje, pe latura de nord au fost modificate compartimentările interioare și au fost blocate ferestre.
au fost introduse aparate de climatizare cu unități exterioare și interioare aparente
în anumite spații, pardoselile inițiale din parchet masiv au fost înlocuite cu parchet laminat.
tencuielile exterioare sunt realizate în sistem “strop”
pe balcoane au fost realizate pardoseli noi din gresie ceramică, total necorespunzatoare cu statutul de monument istoric.
s-au păstrat tâmplăriile interioare și exterioare originale, cu excepția spațiilor situate la subsol unde s-au înlocuit cu ferestre termo-fono-izolante.
parte din corpurile de iluminat ințiale s-au păstrat (candelabre), parte au fost înlocuite cu corpuri de iluminat cu sursă fluorescentă.
Descrierea lucrărilor
Obiectivul principal al proiectului a fost refacerea imaginii exterioare iniţiale, a volumetriei moderniste și pe cât posibil, a planului specific arhitecturii acelei perioade. Proiectul a fost structurat pe următoarele obiecte şi categorii de lucrări:
refacerea şarpantei cu păstrarea volumetriei actuale şi înlocuirea învelitorii
desfacerea elementelor parazitare şi înlăturarea tuturor elementelor improprii
realizarea de modificări interioare ale compartimentărilor cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa în exploatare, securitatea la incendiu şi confortul utilizatorilor
resturarea faţadelor cu revenirea la arhitectura iniţială, inclusiv cu revenirea la tâmplăria din lemn şi la golurile iniţiale
desfacerea tuturor adaosurilor târzii
restaurarea finisajelor iniţiale: tâmplarie, tencuieli, pardoseli
inlocuirea instalaţiilor vechi si nefuncţionale cu instalaţii moderne, cu scopul a creste gradul de confort în spatiile cu functiunile specifice de învătământ
introducerea de sisteme moderne de instalaţii, respectiv ventilaţie, detecţie şi stingere incendiu, voce- date, antiefracţie, înregistrare video etc..
restaurarea tuturor componentelor artistice interioare şi exterioare: elemente decorative din ipsos, similipiatră şi pictură murală.
Introducerea unor sisteme electronice de monitorizare seismică
Introducerea unor sistem de climatizare cu pompe de căldură controlate prin BMS.
Arhitectul George (Gheorghe) Mandrea, autorul Foișorului de Foc din București, a trăit între 1855 și 1916, făcându-și studiile de arhitectură la Dresda, în Germania.
A fost arhitect al Primăriei Bucureștiului și al Eforiei Spitalelor Civile. Este autor al planurilor pieței Bibescu Vodă (Unirii), Bisericii Delea Veche și Mănăstirii Sinaia. Între 1890-1895 a lucrat cu Arh. Ion Socolescu la “Analele Arhitecturei”. A mai alcătuit și publicat monografiile Mănăstirilor Curtea de Argeș, Sinaia și Brebu. În 1891 este membru fondator al Societății Arhitecților Români și vicepreședintele al ei până în 1908. Din 1892 este profesor la prima școală de arhitectură.
PROIECTE (selecție):
1890 - Vila Mandrea, str. Diaconeselor (azi str. Spiru Haret);
1892 - grajd pe proprietatea col. I. P. Brătianu pe str. Scaunelor);
1908 - case Ecaterina Deșliu, str. Alex. Lahovary nr. 12;
1890 - Foişorul de Foc, Bucureşti; 1893 - Casa “Ioan Rozescu”, Bucureşti;
1905 - 1907 - Piaţa Bibescu Vodă, Bucureşti; Vila “M. Th. Mandrea”, Bucureşti; Antrepozit de vinuri, Bucureşti; Judecătoria de Ocol, Bucureşti; Şcoala Primară Comunală, Bucureşti; Liceul Internat, Iaşi; Pasajul Cooperativă, Ploieşti, Prahova; Biserica de lângă Mănăstirea Sinaia, Prahova; Două aripi ale Spitalului Colţea, Bucureşti; Seminarul Central, Bucureşti; Biserica Delea Veche, Bucureşti.
Denumire proiect
Consolidare, restaurare, modificări interioare, refacere instalații, amenajări exterioare la imobil din Str. Spiru Haret Nr. 8, București
Beneficiar: Universitatea din București
Finanțator: POR 2014-2020
Adresa: Str. Spiru Haret, Nr. 8, Sector 1, București
Colectiv de elaborare
Proiectant general: POLARH DESIGN
Șef proiect complex: Prof. Dr. arh. Virgiliu Polizu
Șef proiect arhitectură: arh. Mircea Căpățână
Arhitectură: Arh. Ruxandra Căpățână
Şef proiect rezistenţă: dr. ing. Lucian Soveja
Şef proiect instalaţii: ing. ioan Roşiu
Componente artistice piatră, similipiatră, ipsos: restaurator Marian Dăbuleanu, restaurator Alexandru Siminic
Componente artistice - pictură murală: restaurator Simona Pătraşcu
Antreprenor: Palex Construcții Instalații - ing. Alexandru Dumitru
