UNRMI a organizat între 8 și 10 noiembrie 2024 la Vatra Dornei - în parteneriat cu Centrul Muzeal "Cazinoul Băilor" și Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei - Forumul Cultural "Epoca Marilor Restaurări" - a doua reuniune generală a membrilor Uniunii pe anul în curs.Evenimentul a marcat recenta finalizare (noiembrie 2023) a proiectului de restaurare a monumentului istoric "Cazinoul Băilor". La eveniment au participat peste 200 de persoane, membri ai UNRMI, invitați speciali, precum și reprezentanți ai partenerilor și sponsorilor.

Centrul Muzeal “Cazinoul Băilor” din Vatra Dornei

PROGRAMUL EVENIMENTULUI

Vineri 08 noiembrie 2024

17:30-18:00 Primire participanți la Centrul Muzeal "Cazinoul Băilor"

18:00-18:05 Cuvînt de deschidere - Ing. Gabriela Carpov (Președinte UNRMI)

18:05-20:00 Forum Cultural - moderator Arh. Mircea Căpățână (membru Comitetul Director Național al UNRMI)

· Prezentarea proiectului: “Consolidarea si restaurarea clădirii monument "Cazinoul Băilor" cu schimbarea destinației în Centrul Muzeal "Cazinoul Băilor; Lectori: Dr. arh. Inna Ostrovska (Ucraina), Arh. Cristian Rânja, Dr. ing. Daniel Purdea (membru Comitetul Director Național al UNRMI)
· Prezentarea proiectului: “Restaurarea Bisericii Căușeni” din Republica Moldova - Lector: Arh. Boris Gangal (Republica Moldova)
· Prezentarea expoziției: “Monumente istorice restaurate și fotografia de arhitectură”; Lector: Ing. Carmen Diaconu (RASUB Construct Engineering)
· Expunere cu tema “Calitatea CREATON - Țigla ceramică pentru mai multe generații”; Lector: Ing. Mihai Sarău (reprezentant CREATON - sponsor al evenimentului)
· Prezentarea expoziției “Arh Ioana Grigorescu – Calea sincerității. Povestea unei arhitecte vizionare” (Uniunea Arhitecților din România)
Lectori: Arh. Dragoș Ciolacu, Prof. Dr. Arhitect Virgiliu Polizu (Președinte fondator al UNRMI)

20:15-22:00 Cină festivă la Centrul Muzeal "Cazinoul Băilor"

Sîmbătă 09 noiembrie 2024

10:00-18:00 Vizitare obiective din zona Bucovinei: Mănăstirea Sucevița; Mănăstirea Dragomirna; participare la slujba și parastasul organizate în memoria arhitectei Ioana Grigorescu; "Uzina de apă" Centrul de arhitectură, cultura urbană și peisaj Suceava; Șantierul de restaurare al Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava

20:00-21.00 Cina festivă la Centrul Muzeal "Cazinoul Băilor"

21.00-22.00 - Concert susținut de Arh. Sorin Minghiat (membru UNRMI) și invitatul său - poetul, muzicianul, interpretul și compozitorul Adrian Bezna (https://bezna.eu/)

UNRMI a organizat evenimentul de la Vatra Dornei în parteneriat cu "Centrul Muzeal "Cazinoul Băilor" al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Sponsorii forumului cultural au fost:
CAN & POWER Lighting
CREATON
EXproSOV
POLARH Design
RASUB Construct
RUSTIC
SPA ARCHITECTURE
THEDA MAR
De asemenea, un partener special a fost Uniunea Arhitecților din România care a oferit posibilitatea includerii în program a expoziției dedicate arhitectei Ioana Grigorescu - "Calea sincerității. Povestea unei arhitecte vizionare”.

Intrarea în foyer-ul Centrului Muzeal cu afișul evenimentului

La Adunarea Generală Ordinară a UNRMI (5-7 aprilie 2024), membrii Uniunii au convenit că este necesar să existe două întîlniri generale pe an. Astfel, Comitetul Director Național al UNRMI a organizat o a doua întîlnire generală sub forma unui forum cultural cu tema "Epoca Marilor Restaurări". Locul ales pentru desfășurarea evenimentului a fost Centrul Muzeal "Cazinoul Băilor"din Vatra Dornei, monument istoric de importanță națională, recent restaurat de o echipă de membri UNRMI.

Lucrările de restaurare a obiectivului au început în data de 15 aprilie 2019 și au fost finalizate în data de 15 noiembrie 2023. Consolidarea și restaurarea clădirii monument “Cazinoul Băilor” cu schimbarea destinației în Centrul Muzeal “Cazinoul Băilor” (cod SMIS 120362), al Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, a fost un proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa 5, Prioritatea de investiții 5.1”.

Beneficiarul proiectului a fost Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, iar lucrările au fost realizate de asocierea firmelor IASICON (antreprenor constructor) și POLARH DESIGN (proiectare arhitectură) - membri UNRMI.

Arhitectul Cristian Rânja a fost coordonatorul proiectul de renovare.

Șeful proiectului de arhitectură a fost Ahr. Ruxandra Căpățână (POLARH design). Artistul plastic Alexandru Siminic (membru UNRMI) a restaurat ornamentele clădirii. Ing. Ciprian Dumitru Muscă a fost managerul proiectului și responsabilul financiar din partea Fondului Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. Consolidarea și restaurarea au presupus o serie de intervenții tehnice complexe. Obiectivul a fost inaugurat la finalul anului 2023.

Sala Mare a Centrului Muzeal “Cazinoul Băilor” înainte de începerea forumului.

Ziua 1 - vineri, 8 noiembrie 2024

Participanții la eveniment au sosit în Vatra Dornei în prima parte a zilei de vineri și au fost cazați la Hotelul Bradul, aflat în imediata apropiere a Centrului Muzeal "Cazinoul Băilor". Peste 200 de persoane - membri UNRMI din toată țara (arhitecți, ingineri, restauratori, specialiști, consultanți), invitați speciali, precum și reprezentanți ai sponsorilor și partenerilor au răspuns invitației de participare. Participanții au salutat prezența la eveniment a D-lui profesor doctor arhitect Virgiliu Polizu (POLARH Design), președintele-fondator al UNRMI în 1991.
De asemenea, au fost prezenți și o parte din membrii Comitetului Director Național al UNRMI - D-na Avocat Alina Stoica (DUOPART Consulting), D-l arhitect Andrei Atanasiu vice-președinte (ABRAL ART Product), D-l inginer Daniel Purdea (MIRO GRUP), D-l inginer Ionuț Stoica (DUOPART Consulting) și D-l arhitect Mircea Căpățână (POLARH Design). Invitații speciali au fost D-na Arh. Inna Ostrovska din Ucraina și D-l Arh. Boris Gangal din Republica Moldova.

Domnul Profesor Doctor Arhitect Virgiliu Polizu, fondatorul UNRMI (în 1991)
și președinte de onoare al UNRMI.

Programul forumului cultural a început la orele 18.30 în sala mare a Centrului Muzeal cu un cuvînt de bun venit din partea Președintelui UNRMI, D-na inginer Gabriela Carpov (ART PROTECT).

Moderatorul programului a fost, în continuare, D-l arhitect Mircea Căpățână.

Președintele UNRMI, D-na Ing. Gabriela Carpov

Moderatorul forumului, D-l arhitect Mircea Căpățână

Prima prezentare din program a fost despre proiectul complex de restaurare al monumentului istoric "Cazinoul Băilor" și transformarea acestuia în centru muzeal. Prezentarea a fost susținută de Dl. arhitect Cristian Rânja, seful proiectului complex de restaurare, de D-l inginer Daniel Purdea și de D-na arhitect Inna Ostrovska (Ucraina) care a descris istoria clădirii monument istoric. D-l arhitect Cristian Rânja a expus provocările speciale ale problemelor proiectului de consolidare și restaurare și a explicat cum au fost acestea rezolvate.
Din partea Centrului Muzeal a fost prezent directorul instituției, Părintele Bogdan Țarcă.

Restaurarea Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" din Căușeni

A urmat prezentarea proiectului: “Restaurarea Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Căușeni” susținută de D-l. arhitect Boris Gangal, invitat special.
Restaurarea bisericii "îngropate" din Căușeni, monument istoric din Republica Moldova - ai cărui pereți interiori sunt acoperiți de fresce pictate de pictori valahi în 1763 - a fost posibilă printr-o finanțare din partea SUA - contribuție la valorificarea patrimoniului cultural național al Republicii Moldova.
Din 2016 Ambasada SUA din Chișinău a oferit un buget total de 1.069.603 dolari prin intermediul Fondului Ambasadorilor pentru Conservare Culturală al Guvernului SUA pentru restaurarea bisericii.
Proiectul a fost implementat de Centrul de Cercetări Arheologice al Republicii Moldova, care a efectuat săpături arheologice, a construit un nou sistem de canalizare și electricitate, a consolidat și refăcut zidăria și acoperișul bisericii, a construit un sistem de aerisire și a restaurat și conservat frescele.

Pictura murală a bisericii a fost restaurată pe parcursul a șapte ani (2017-2023) de către o echipă de restauratori din România. Ultima finanțare, în valoare 324.000 USD, alocată de Guvernul Republicii Moldova a fost pentru infrastructură și lucrări de amenajare a teritoriului. Biserica "Adormirea Maicii Domnului” de la Căușeni este un monument de importanță națională în Republica Moldova, unic în spațiul est-carpatic prin amplasarea sa parțial sub nivelul solului, fiind o biserică semi-îngropată. Asta din cauză că localitatea Căușeni făcea parte din raiaua Bugeacului, iar legile stăpânirii otomane de la acea vreme impuneau ca bisericile să nu se ridice mai sus decât baza acoperișului geamiilor și să nu depășească anumite dimensiuni. Această particularitate constructivă a monumentului a pus probleme complexe în procesul de restaurare - probleme ce au fost rozlvate cu succes. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a comunicat cu ocazia inaugurării că în pofida trecutului trist, când biserica a fost transformată de autoritățile sovietice în hambar, o mare parte din frescele interioare, post-brâncovenești din secolul al XVIII-lea au fost salvate. "Este o veste bună pentru noi toți, dar mai ales pentru locuitorii din orașul Căușeni, istoria și identitatea căruia este strâns legată de acest loc. Biserica, devenită muzeu, pune Căușeniul pe harta turistică a țării, dar și a regiunii, mai ales că este singura biserică din țara noastră al cărui interior este în întregime acoperit de picturi”, a declarat Maia Sandu.
Lucrările de infrastructură, sistematizare și amenajare a terenului aferent, precum și cele de reconstrucție a spațiilor auxiliare și instalare a sistemelor inginerești au fost coordonate de Muzeul Național de Artă al Moldovei, prin alocări financiare din bugetul de stat între 2020 și 2022.
După inaugurare (martie 2024) monumentul a fost inclus în circuitul turistic intern și internațional.

Prezentarea CREATON - sponsor al evenimentului

Programul a continuat prin expunerea cu tema “Calitatea CREATON - Țigla ceramică pentru mai multe generații” susținută de Ing. Mihai Sarău reprezentant al companiei CREATON - sponsor al evenimentului.
Participanții au avut ocazia de a studia mostre de produse ceramice CREATON expuse pe standuri special amenajate pe scena sălii mari percum și în foyer-ul Centrului Muzeal.
CREATON este un producător de țiglă din argilă cu o experiență de peste 130 de ani și membru al grupului Elvetian swisspor.
Compania are, de asemenea, zeci de ani de experiență în producția de materiale de acoperiș din beton de calitate.
Istoria companiei începe în 1884, în Bavaria, unde Alois Berchtold a pus bazele unei extrem de moderne fabrici de producţie pentru acea perioadă, ce își capătă un renume impecabil încă de la început.
După o activitate de aproape o sută de ani, în 1992, prin contopirea companiilor Josef Berchtold GmbH și Ernst Ott GmbH se creează compania CREATON Berchtold & Ott.
În 2004 primul pas al extinderii pe piața multinațională: prima fabrică CREATON își începe activitatea în orașul Lenti din Ungaria, iar în 2008 tot aici se construiește o a doua fabrică a companiei.
În 2015 întreaga regiune sud-estică a Europei intră sub controlul companiei ungurești, încadrînd următoarele țări: Cehia, Slovacia, România, Moldova, Bulgaria, Slovenia, Croația, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Muntenegru și Kosovo.
Din 2017 gama produselor se completează cu materialele de acoperire din beton și compania începe să comercializeze alături de țiglele ceramice și pe cele din beton.
CREATON pune la dispoziție o gamă largă, unică, de țigle ceramice, incluzând stilurile tradițional, modern și Mediteranean. Toate acestea, sunt însoțite de un sortiment bogat de accesorii, de o echipă competentă de experți, precum și de servicii de înaltă calitate.
CREATON este lider pe piața europeană a producătorilor de materiale pentru acoperișuri și oferă soluții tehnice complete unice pentru acoperișurile cu cele mai mici unghiuri de înclinare.
Datorită multilateralității unei game unice de produse, CREATON asigură combinații și posibilități de proiectare infinite partenerilor săi.
CREATON, prin departamentul său de cercetare, inovează constant și aduce pe piață noi produse, punînd un accent deosebit pe durabilitate, modularitate, combinativitate, design și aspectul estetic.
Produsele CREATON au fost și sunt folosite cu succes în multe proiecte de restaurare de monumente istorice din Europa și România.

Display-uri cu produsele sponsorului CREATON.

Programul evenimentului a continuat cu prezentarea și vernisarea celor 3 expoziții amenajate special cu această ocazie. Expozițiile au fost amplasate în 3 săli separate ale Centrului Muzeal (o expoziție în foyer-ul de la intrare la parter și două expoziții în spațiile expoziționale din subsol), vizitarea acestora oferind participanților ocazia de a explora și descoperi clădirea proaspăt restaurată a "Cazinoului Băilor".

Expoziția "Monumentele istorice restaurate și fotografia de arhitectură"

D-na Inginer Carmen Diaconu (RASUB Construct) a prezentat expoziția (20 de panouri cu fotografii) ca o avanpremieră unui album de fotografie ce documenteaza 9 monumente istorice restaurate de RASUB Construct: Biserica "Sfântul Haralambie", Monumentul Independenței și Fosta "Casa Prefectului" din Turnu-Măgurele, Biblioteca Franceză "Omnia" și "Casa Dianu" din Craiova, "Școala Veche" din Bolintin-Vale, "Poșta Veche" din Călărași, Casa Memorială "Iosif Keber" din Târgu-Jiu și Ansamblul Muzeal al Memorialului Nicolae Bălcescu (Conacul Bălceștilor, Biserica Veche din Gâltofani și parcul istoric al Domeniului Bălcescu) din comuna Valea Bălcească, Județul Vâlcea.

Albumul cu fotografii și studii istorice despre monumentele documentate este în pregătire, va fi publicat de RASUB Construct în vara anului 2025 și va fi lansat la Trienala Națională de Restaurare a UNRMI - Ediția X.

Expoziția proiectelor de restaurare finalizate - finaliste și premiate -
la Trienala Națională de Restaurare Ediția IX (2022)

A doua expoziție prezentată a cuprins 97 de panouri cu proiecte de restaurare finalizate de membrii UNRMI - poiecte finaliste și premiate la Trienala Națională de Restaurare Ediția IX care a avut loc în perioada 29 octombrie - 21 noiembrie 2022 în foaierul Sălii Media de la Teatrul Național "I.L. Caragiale" din București. Expoziția va putea fi vizitată la Centrul Muzeal "Cazinoul Băilor" din Vatra Dornei pînă în luna martie 2025.

Expoziția "Arh. Ioana Grigorescu - Calea sincerității. Povestea unei arhitecte vizionare"

A treia expoziție (cu 40 de panouri) - oferită spre expunere de Uniunea Arhitecților din România - a fost dedicată vieții și carierei arhitectei Ioana Grigorescu.
Expoziția a fost prezentată, din partea U.A.R., de D-l arhitect Dragoș Ciolacu. D-l. Prof. Dr. Arhitect Virgiliu Polizu (Președinte fondator al UNRMI), care a fost coleg și a colaborat cu arhitecta Ioana Grigorescu, a evocat omul și profesionistul - dezvăluind aspecte mai puțin cunoscute despre viața și cariera acesteia.

Ioana Grigorescu (4 martie 1915 - 13 noiembrie 2006) a absolvit Facultatea de Arhitectură în 1941 și, în 1947, a obținut diploma de arhitectură cu Magna Cum Laude, acordată pentru un proiect centrat pe o școală de arhitectură și urbanism, rezolvat într-o cheie modernă, destul de avangardistă pentru acea vreme. Începând din 1955 s-a consacrat activităților axate pe conservarea și restaurarea monumentelor istorice, afirmându-se foarte curând ca una dintre cele mai prestigioase personalități din domeniu, reușind să îmbine tradiția și modernitatea cu rafinament artistic și competență profesională.
Într-o perioadă scurtă, care se întinde aproximativ pe un deceniu și jumătate, a realizat o serie de lucrări de restaurare remarcabile - majoritatea fiind situate în nordul Moldovei, regiunea Bucovina.

Panou din expoziția U.A.R. dedicată arhitectei Ioana Grigorescu

Succesiunea lucrărilor sale, executate până în 1972, când a fost nevoită să se retragă, cuprinde:
- 1955 incinta monahală a Mănăstirii Dealu, Târgoviște
- Mănăstirea Humorului (1960-1971), biserica și Turnul Vasile Lupu
- Mănăstirea Voroneț (1960-1961), casa muzeu și casa custodelui
- Mănăstirea Sucevița (1960-1970), inclusiv biserica cimitir, împreună cu turnul clopotniță
- Mănăstirea Dragomirna (1961-1971), inclusiv biserica cimitirului
- Mănăstirea Putna (1966-1972), turnul comorii și biserica
- Mănăstirea Slatina (1960-1972), trei turnuri de incintă
- Mănăstirea Secu (1963-1972), biserica, incinta vestică, inclusiv turnul de intrare și Turnul Mitrofanei, clădirea de oaspeți monahali și aproximativ o treime din celule
- Mănăstirea Sihăstria Secului (1966-1969), stăreția și un grup de chilii
- Casa Dosoftei din Iași (1967)

Arhitect cu o pregătire profund modernă, Ioana Grigorescu s-a manifestat constant, indiferent de programul abordat, și a reușit să îmbine, cu talent dar și cu mult curaj, elementele de construcție originale cu completări sau/și adăugiri, integrate într-un registru modern susținut consistent.
În totală opoziție cu lucrările "în stil” de restaurare și reconstrucție a monumentelor sau a unor părți ale acestora, ea a pledat consecvent pentru o diferențierea clară a fazelor de construcție și intervenție, cu fermitate, dar armonios, punând în evidență secțiunile vechi față de cele noi, reconstruite sau adăugate. În acest scop, în cazurile în care nu existau informații istorice indubitabile disponibile, ea a încercat să evite o reconstrucție bazată doar pe elemente analoge. În ansamblu, conceptul de restaurare susținut de Ioana Grigorescu stă sub semnul sincerității și autenticității, fiind definit, în propriile sale cuvinte, ca fiind "...asemănător reconstrucției unui vas de lut prin adăugarea unui alt material contrastant și pe care, privindu-l, ai plăcerea de a ști exact care parte este cea cu adevărat originală și care parte a fost completată”. Astfel, viitorul cercetător sau vizitatorul se transformă implicit într-un spectator activ, un critic al lucrărilor de restaurare, deoarece devine conștient atît de starea monumentului la începutul lucrărilor, cît și de acuratețea sau potențialele erori ale reconstrucției..."

Arh. Ioana Grigorescu și Maica Stareță Iulia Aramă pe șantierul de restaurare
de la Mănăstirea Dragomirna (cca. 1968-1970)

Restaurarea Mănăstirii Dragomirna este considerată azi poate cel mai bun proiect de restaurare al Ioanaei Grigorescu, un apogeu al carierei acesteia, proiect în care a implementat plenar concepția sa privind restaurarea monumentelor istorice de cult. Despre acest subiect arh. Alexandru Panaitescu a scris: "Însă alt tip de operații, vehement contestat de către unii din colegii săi, a fost cel al modului de reconstituire a unor părți sau a unor elemente ale construcției, cum ar fi bolți, arce etc. din care mai existau numai părți nesemnificative sau pur și simplu nu mai existau. În acest caz a păstrat tot ce provenea de la construcția originară, restul fiind completat cu elemente realizate din materiale moderne (de regulă betonul armat aparent), în forme abil stilizate, marcându-se tranșant epocile de realizare, evitând soluțiile de tip pastișă. Prin această abordare Ioana Grigorescu considera că „…vizitatorul devine […] un spectator activ al restaurării [și] permite să se sesizeze forma originară a monumentelor, oferind în același timp specialistului posibilitatea de a-și da seama de starea construcției la începutul lucrărilor și de a-și face o părere critică despre valoarea restaurării”. În sensul aceleiași concepții, la nivel de detaliu a apelat, practic fără excepție, la forme noi, sculpturale, în general interpretări rafinate care pleacă de la surse de inspirație etno-folclorice. Tendința, cu adevărat programatică, este evidentă mai ales în cazul rezolvării unor piese de mică arhitectură, cum ar fi fântâni, umbrare, cât și la porți, uși, clanțe, inclusiv stâlpii și grinziile de la unele pridvoare sau foișoare, coloane, trepte etc., părți de construcție mai mari ori mai mici, cât și obiecte de mobilier (bănci, taburete etc.) despre care nu se mai păstra nicio informație privind forma originară. Acestea sunt realizate în general din lemn, dar uneori și din beton armat aparent sau îmbinând în mod surprinzător cele două materiale în forme pline de fantezie, care rimează perfect cu elementele vechi, de regulă din piatră, existente din etapele originare ale monumentului restaurat și care încă se mai păstrau la momentul intervenției. Aceste rezolvări strălucite, într-o scurtă listă, inevitabil lacunară, se pot exemplica printre altele cu foișoarele, scara interioară și sala de la etajul muzeului ori scările exterioare și galeriile (drumurile de strajă) de la Mănăstirea Sucevița sau cu foișoarele exterioare, micile bolți cu suprafețe riglate și portalul de intrare în naosul paraclisului Mănăstirii Dragomirna. De asemenea modernitatea concepțiilor sale este probată fără putință de tăgadă în modul de rezolvare a celor două corpuri de chilii tot de la Dragomirna, adosate zidului de incintă, înglobând spectaculos drumul de strajă, generând spații de un extraordinar dinamism. Această caracteristică este ilustrată și mai pregnant de holul din colțul de nord-vest, dezvoltat pe mai multe niveluri, formând o elegantă articulație între cele două corpuri de chilii și care au înlocuit niște construcții de tip cazon din secolul al XIX-lea. Factura modernă a intervențiilor transpare elocvent și-n distribuția plin-gol și desenul de ansamblu și de detaliu al fațadelor acelorași construcții de la Dragomirna. Iar lista ar putea continua cu multe alte exemple".

Text: arh. Alexandru Panaitescu
Arhiva arh. Ioana Grigorescu din Arhiva Digitala a U.A.R.

Vizitarea "Cazinoului Băilor"

Înainte de cina festivă oferită de Centrul Muzeal și organizată în elegantele saloane restaurate de la parter, participanții au vizitat cele 3 expoziții și mai ales au admirat rezultatele complexului proces de restaurare al monumentului istoric "Cazinoul Băilor", ghidați de membrii echipei proiectului prezenți, profesioniști care au răspuns la întrebări și au oferit explicații și detalii despre implementarea proiectului: D-l Arh. Cristian Rânja, D-na Arh. Ruxandra Căpățână (POLARH Design), D-l. Ing. Daniel Purdea (MIRO GRUP) și D-na Arh. Inna Ostrovska.
După orele 21 participanții - sosiți din toată țara - au luat masa și au avut posibilitatea de a socializa cu colegii și invitații.

Sîmbătă - 9 noiembrie 2024

Programul forumului cultural a continuat a doua zi, sîmbătă, cu vizite de grup ghidate (cu autocarul) la monumente istorice restaurate din regiunea Bucovina, în intervalul orar 10.00-20.00.

Vizitele la Mănăstirile Sucevița și Dragomirna
- proiecte de restaurare ale arhitectei Ioana Grigorescu

Primele 2 vizite au fost la mănăstiri monument istoric ce au beneficiat de proiecte de restaurare semnate de Arh. Ioana Grigorescu: Mănăstirea Sucevița (proiect de restaurare 1960-1970) și Mănăstirea Dragomirna (proiect de restaurare 1961-1971). La Mănăstirea Dragomirna invitații au participat la o slujbă specială și la parastasul organizate în memoria arhitectei Ioana Grigorescu, care este înmormîntată în cimitirul mănăstirii. Restaurarea Mănăstirii Dragomirna este considerată azi poate cel mai bun proiect de restaurare al Ioanaei Grigorescu, un apogeu al carierei acesteia, proiect în care a implementat plenar concepția sa privind restaurarea monumentelor istorice de cult.

Imagini de la Mănăstirea Sucevița (jos)

Vizita la Mănăstirea Dragomirna

Ultimele 2 vizite ghidate au avut loc la 2 monumente istorice din orașul Suceava: "Uzina de apă" - Centrul de arhitectură, cultura urbană și peisaj și șantierul de restaurare al ansamblului Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou", unde se află și Biserica "Sf. Gheorghe", obiectiv inclus în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

"Uzina de apă" - Centrul de arhitectură, cultura urbană și peisaj Suceava

Uzina de Apă din Suceava (în germană Wasserwerk der Stadt Suceava) este un ansamblu de clădiri cu valoare de patrimoniu industrial în care a funcționat fosta uzina de apă a orașului Suceava, dată în folosință la data de 12 august 1912. Ea se află pe Strada Apeductului nr. 4, în zona Suhat. Acest edificiu a fost inclus, sub denumirea de "Fosta Uzină de Apă”, pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-m-B-21030.
În clădire funcționează azi Centrul de Arhitectură, Cultură urbană și Peisaj „Uzina de Apă” Suceava. Uzina de apă a orașului Suceava a primit după 100 de ani o nouă viață: a devenit centru de arhitectură, cultură urbană și peisaj. Inițiativa proiectului și implementarea acestuia au aparținut Ordinului Arhitecților din România Filiala Nord- Est care, în parteneriat cu administrația publică locală, a reușit să atragă energii și resurse pentru transformarea unor dotări industriale părăsite în spațiu public dedicat culturii și educației. Acest proiect în mai multe etape, aflat în plină derulare, urmărește două traiectorii distincte dar vitale în egală măsură pentru sensul proiectului: reabilitarea fizică a spațiului și un program complex și coerent de activități culturale.
Proiectul a fost și este finanțat de Ordinul Ahitecților din România, Uniunea Arhitecților din România și companii din sfera de afaceri în construcții.
Prima etapă a proiectului, deja încheiată, a însemnat consolidarea, realizarea planșeelor pentru etajarea spațiului vertical, accesul direct din exterior la cota bazinelor și trecerile dintr-o sală în alta prin decupaje în pereții verticali ai rezervoarelor, refacerea structurii metalice pentru acoperiș și învelitoare, restaurarea componentelor metalice ale vechilor instalații tehnice (câte au mai fost găsite) și punerea lor în valoare prin încadrarea în arhitectura contemporană.
Intervențiile noi s-au rezumat la strictul necesar pentru funcționarea unui centru cultural la standardele zilei, arhitecții dovedind respectul pentru lucrul bine făcut cândva și pentru povestea locului. De exemplu, păstrarea urmelor de sedimentele feroase depuse în timp pe pereții rezervoarelor a fost facută nu doar ca martor, ci și cu atenția cuvenită unei „fresce tehnologice”. Etapa a doua a proiectului a presupus finalizarea sălii de conferință și a spațiilor administrative, precum și completarea amenajărilor interioare și exterioare.

Ansamblul Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava cu Biserica "Sfântul Gheorghe" (Lista Patrimoniului Mondial UNESCO)

Actualul proiect de restaurare al ansamblului Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava, (aflat în derulare) în valoare de 65,93 milioane lei, vizează reabilitarea clădirilor, introducerea unui sistem de încălzire în pardoseală, înlocuirea acoperișului actual al clisiarniței cu învelitoare de cupru, facilitarea accesului pentru persoane cu diferite dizabilități, amenajarea peisagistică a întregului spațiu. Proiectul este finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții. Proiectantul de la lucrările de consolidare (etapa de realizare a studiului DALI) a fost firma suceveană ARHITECTURA GRAFICA DESIGN.
Proiectul complex de restaurare este derulat de o asociere de firme specializate în restaurare de monumente istorice al cărei lider este compania GENERAL CONSTRUCT (membru UNRMI) împreună cu companiile Loial Impex, Cube Structure Engineering (ofertanți), Netcom Activ, Lift Service, Acsa Proiect, Prodanya și Instal Expert (subcontractanți), compania bucureșteană Bog’Art, REMON PROIECT (membru UNRMI) și Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu” ("terți susținători”).

Concert Arh. Sorin Minghiat - Adrian Bezna

Seara, de la orele 20.00, a avut loc cina festivă de închidere a Forumului Cultural "Epoca Marilor Restaurări" la Centrul Muzeal "Cazinoul Băilor"din Vatra Dornei.
A urmat, pe scena Salii Mari, un concert de muzică și poezie susținut de
D-l Arhitect Sorin Minghiat (membru UNRMI) în duet cu poetul, compozitorul și interpretul Adrian Bezna.